Expert: Instabilitatea politică din România aduce riscul unei „deconectări de la discuțiile de pe scena europeană”
Instabilitatea politică din România, marcată de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, aduce riscuri nu doar pentru guvernarea internă, ci și pe plan extern. Lipsa unui Executiv la București poate avea un impact major în momentul în care se va decide viitorul buget al Uniunii Europene, constată Tana Foarfă, directoarea Europuls România.
„Nu se știe în acest moment dacă avem mai multe scenarii pe masă. Este adevărat că PNL a spus că din cauza acestui comportament nu mai dorește să facă o alianță cu PSD – o coaliție pentru a putea să formeze un guvern. Pe de altă parte, PSD a spus că dorește în continuare un guvern proeuropean, doar că cu un alt premier. (...) După rezultatul moțiunii, este clar că toată lumea va intra în discuții și negocieri și aici bineînțeles că președintele României va avea un rol foarte important și și-a asumat acest rol de mediator”, a declarat Tana Foarfă în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Referitor la posibilitatea organizării alegerilor anticipate ca soluție pentru deblocarea impasului, Tana Foarfă consideră acest scenariu puțin probabil.
„România are un vot și statele cu care colaborăm în cadrul Consiliului European. În cadrul Consiliului de miniștri, vor să vadă care este direcția în care ne îndreptăm. (...) Nu cred că vom ajunge la alegeri anticipate din motivul că, pe de o parte, am trecut deja printr-o serie foarte lungă de alegeri în 2024 și apoi de episodul anulării. Aducerea în prim-plan a alegerilor nu știu dacă va fi de bun augur nici pentru partide”, a punctat directoarea Europuls.
Potrivit expertei, se observă un blocaj al dialogului între partidele care au format fosta coaliție, iar dorința PSD de a menține un parcurs proeuropean este condiționată de eliminarea actualului premier. Din acest motiv scenariile sunt incerte, constată Foarfă și sugerează că la nivelul instituțiilor europene se așteaptă o direcție strategică stabilă de la București: „Este într-adevăr un risc tehnic și de deconectare de la discuțiile mari care se întâmplă pe scena europeană și internațională”.
„Absorbția de fonduri europene, implementarea proiectelor, reformelor deja aprobate nu ar trebui să fie în vreun fel afectate de factorul politic. Totuși, capacitatea administrativă ar trebui să continue, să respecte obiectivele, să meargă pe calendar și să accelereze implementarea investițiilor contracronometru. (...) Pe partea cealaltă este clar că, în momentul în care nu ai o direcție clară politică, și aici mă refer bineînțeles la partea guvernamentală, tot ceea ce vine după negocierile, de exemplu, pentru viitorul cadru financiar multianual, care sunt în acest moment în discuții avansate la Bruxelles, e foarte complicat să te cuplezi la ele, dacă nu există factorul politic care să-ți spună în ce direcție mergem”, a explicat Tana Foarfă.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost semnată de 253 de parlamentari și prezentată pe 29 aprilie, în plenul reunit al Parlamentului României, urmând ca dezbaterea și votul să aibă loc pe 5 mai. Inițiată de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Executivul este acuzat că, sub pretextul Planului de Redresare și Reziliență, ar pregăti înstrăinarea de active strategice.
Potrivit analistului politic Ion M. Ioniță, calculele indică faptul că șansele de supraviețuire ale actualului Executiv sunt „foarte mici”. Referitor la strategia social-democraților, redactorul-șef al revistei „Historia” evidențiază o determinare pentru a merge „până la capăt” alături de AUR, fapt ce demonstrează că obiectivul este eliminarea actualului Cabinet de miniștri.
Liderul Partidului Național Liberal (PNL) din România, Ilie Bolojan, a anunțat că PSD și AUR vor să preia guvernarea și că actuala criză politică „va costa scump România”.
Pentru a vota moțiunea de cenzură sunt necesare 233 de voturi (jumătate plus unu din numărul total de parlamentari). Conform Constituției, Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă respinge două propuneri de premier într-un interval de 60 de zile. Este o procedură de criză pe care președintele o poate activa pentru a debloca impasul.
CITIȚI ȘI:
