Revista presei naționale | Scriitorii din Republica Moldova și cei din România cer transformarea ideii de unire în prioritate națională
Decizia Chișinăului de taxare a firmelor transnistrene: reacția forțelor separatiste și comentariul experților – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Chișinăul aprobă taxarea firmelor transnistrene, în pofida protestelor Tiraspolului. Pe Europa Liberă vedeți o analiză după ce Parlamentul R. Moldova a adoptat în lectură finală eliminarea unor facilități fiscale și introducerea treptată de taxe pentru companiile transnistrene și crearea unui Fond de convergență pentru reintegrare. În ajun, „sovietul suprem” de la Tiraspol a cerut Chișinăului să renunțe la aceste măsuri. Impozitarea resurselor energetice pentru regiunea transnistreană ar urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027. În schimb, taxele pentru produsele neesențiale – cum ar fi alcoolul și produsele de tutun – vor intra în vigoare din vara acestui an.
Pe cotidianul.md vedeți reacția Tiraspolului. Administrația separatistă acuză Chișinăul că utilizează forme inadmisibile de presiune, încercând să provoace o criză socio-economică în regiune. Potrivit acestora, eliminarea scutirilor „generează riscuri de închidere a întreprinderilor, pierdere a locurilor de muncă, reducere a veniturilor bugetare și destabilizare regională”.
Radio Chișinău a consultat opinia analistului Ion Tăbârță la acest subiect, și care spune că regiunea transnistreană este parte componentă a R. Moldova și trebuie să respecte legislația națională, iar anularea facilităților are scopul de reîntoarcere a acestui teritoriu sub controlul autorităților constituționale. Apelul Tiraspolului de a nu introduce taxe pentru regiunea transnistreană este o recunoaștere a situației critice în care se află regimul de acolo, care caută soluții. Tăbârță a explicat că economia transnistreană care a funcționat până acum pe gazul neplătit a fost un model artificial, falimentar. „Cei din regiunea transnistreană au viitor ca parte componentă a R. Moldova. acum ei au nevoie de noi, Tiraspolul are nevoie Chișinău, nu invers”, a mai spus analistul.
Regimul separatist are tot mai puține venituri în buget, dar menține cheltuielile pentru structurile paralele de forță la același nivel. Moldova 1 scrie că în linii mari, 10 sau 15 la sută din bugetul separatist merge la așa-zisa „apărare” și întregul „bloc de forță” paralel: ceea ce numesc ei „miliție și armată”. Criza economică e mai degrabă artificială în regiunea transnistreană, și asta pentru că Tiraspolul preferă gazele gratuite rusești. Doar că nu le ajung ca să-și mențină modelul economic pe care-l aveau până pe 31 decembrie 2024. Industria grea lucrează intermitent, cu pauze mari, doar cea ușoară se menține pe linia de plutire.
Este un trădător. Șeful SIS, Alexandru Musteață anunță că ancheta internă pe numele lui Alexandru Bălan este în desfășurare pentru a identifica când au început scurgerile de informații și consecințele acestora. Protv a discutat cu directorul SIS, care declară că asupra lui Balan au fost identificate documente secrete ale instituției, deținute ilegal. Musteață mai spune că Bălan nu mai este pericol pentru stat, iar din 2019 nu mai avea acces la informații secrete și nu mai ocupa nicio funcție importantă. În 2023 el a fost concediat din cadrul structurilor fiindu-i suspendat statutul de ofițer. La fel, șeful SIS a menționat că dosarul din România rămâne deschis.
Procuratura Generală, între testul independenței și restabilirea încrederii publice: provocările noului procuror general. Moldova 1 a consultat opinia expertului Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, care spune că mandatul noului procuror general începe cu obligația de a livra rezultate concrete în combaterea corupției și consolidarea încrederii publice în justiție precum și cu necesitatea de a demonstra independența reală a Procuraturii Generale. Expertul atrage atenția că investigațiile deficitare vor ajunge și la Strasbourg, iar printre sarcinile noului Procuror General este de a evita condamnări la nivel european.
NewsMaker scrie că Ambasada Rusiei la Chișinău a acuzat administrația Penitenciarului nr. 13 că a refuzat, pe 30 aprilie, să primească un colet destinat bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, din partea ambasadorului agreat al Rusiei. Coletul, expediat de Ozerov, conținea produse alimentare, literatură și o scrisoare personală a diplomatului adresată bașcanei. Administrația Națională a Penitenciarelor a respins acuzațiile, explicând că refuzul are la bază temeiuri legale clare. Conform legii, o persoană condamnată poate primi săptămânal un singur colet, iar Guțul beneficiase deja de acest drept în perioada de referință.
Scriitorii de pe ambele maluri ale Prutului cer transformarea ideii de unire în prioritate națională. Pe Moldpres vedeți comunicatul comun al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Uniunii Scriitorilor din România. Potrivit documentului semnat de președinții celor două uniuni de creație, Teo Chiriac și Varujan Vosganian, unirea Republicii Moldova cu România ar trebui tratat ca un obiectiv strategic care să fie discutat public și analizat într-un cadru instituțional și profesional amplu. Cele două uniuni consideră că este necesară trecerea „de la declarații de intenții la fapte concrete”.
R.Moldova urcă patru poziții în Indicele mondial al Libertății Presei 2026, situându-se pe locul 31, înaintea României, Ucrainei, SUA și mult peste Rusia. RFI notează că Republica Moldova este singura țară din Europa de Est cu statut “satisfăcător”, în condițiile în care, pentru prima dată în istoria Indicelui mondial al Libertății Presei, peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile ”dificile” sau ”foarte grave” pentru libertatea presei. Clasamentul este condus, ca și în anii precedenți, de Norvegia, urmată de Țările de Jos și Estonia. Luni, 4 mai, în R. Moldova vor fi lansate Zilele Libertății Presei.
Peste 40% dintre moldovenii de 20 - 64 de ani nu sunt activi pe piața muncii, deși mulți dintre ei ar putea lucra, titrează jurnal.md. Lipsa studiilor, responsabilitățile familiale sau diverse bariere sociale îi țin departe de o activitate profesională, în timp ce angajatorii se confruntă tot mai mult cu deficitul de personal. Pentru a suplini această lipsă, unele companii ajung să angajeze cadre din afara țării. Datele oficiale arată că peste o mie de migranți au venit în 2023 să muncească în Republica Moldova. Subiectul a fost abordat la Forumul Național al Pieței Muncii și Dialog Social. Cea mai mare criză a forței de muncă se atestă în domeniile agricultură, industrie și energie.
Deținuții, încurajați să muncească: Parlamentul propune subvenții pentru angajatori și noi reguli de remunerare. Ziarul de Gardă scrie că Parlamentul a aprobat în primă lectură un proiect ce prevede subvenții pentru angajatori, facilitarea muncii în afara penitenciarelor și includerea activității în stagiul de cotizare. Astfel, autoritățile își propun creșterea ratei de ocupare a deținuților până la 40% în următorii ani. Totodată, perioada de muncă a deținuților va fi inclusă în stagiul de cotizare, prin reținerea contribuțiilor de asigurări sociale și transferul acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat. În prezent, circa 18% dintre deținuți muncesc, dintre care aproximativ 10% prestează activități de deservire gospodărească în penitenciare.
Transport public și abonamente mai scumpe de la 1 mai 2026. TV 8 scrie că de astăzi, tariful în municipiul Chișinău va crește cu un leu, de la 6 la 7 lei. Măsura va afecta și toate categoriile de abonamente. Decizia a fost anunțată de Primărie în luna aprilie, în contextul majorării prețurilor la carburanți. Totodată, prețul abonamentelor la transportul public din Chișinău va crește cu până la 17%. Pentru călătorii generali, abonamentul lunar va costa 273 de lei, față de 234 de lei în prezent, cel de trei luni – 693 de lei, comparativ cu 594 de lei, iar cel de șase luni – 1.134 de lei, față de 972 de lei în prezent.
Un nou cod galben de înghețuri, valabil pentru o mare parte din teritoriul Republicii Moldova, a fost emis pentru vineri, 1 mai. TVR Moldova scrie că fenomenul va fi resimțit mai mult în nordul și centrul Republicii Moldova, noaptea și dimineața. Sunt prognozate temperaturi de până la minus 3 grade C. Fermierii caută solutii pentru a salva fructele de îngheț și speră la pierderi cât mai mici.
