România a rămas fără premier: 281 de voturi „pentru” demisia lui Ilie Bolojan
Parlamentul României l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan. Moțiunea de cenzură a fost adoptată cu 281 de voturi din totalul de 288 exprimate. Deputații din Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) s-au abținut de la vot.
Moțiunea, semnată de 253 de parlamentari și depusă la Parlament pe 28 aprilie, la inițiativa Partidului Social Democrat (PSD) și Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), l-a acuzat pe premierul Bolojan că, în primele luni de guvernare, a provocat recesiune economică și că ar fi pregătit o înstrăinare de active strategice ale statului, fără consultare politică și fără dezbatere publică.
De ce a căzut guvernul Bolojan?
Motivele demiterii guvernului au fost explicate la Moldova 1 de Mihaela Sirițeanu, expertă în relații internaționale de la București.
„PNL-ul a mizat foarte mult pe o disciplină bugetară – să reducă cheltuielile din aparatul de stat, să pună îngheț pe angajările în spațiul public, pe creșterile salariale. PSD-ul, la rândul său, și-a dorit mai mult un sistem de taxare progresistă – un sistem de solidaritate, adică cine primește mai mult, plătește mai mult, ceea ce nu e rău în sine, dar ei vor la pachet să aducă și creșteri foarte mari pentru pensii și salarii”, a punctat experta.
Divergențe dintre partenerii de coaliție au existat de la bun început, inclusiv pe marginea reformei administrative.
„PNL-ul a vrut foarte mult să înceapă o reformă în administrația publică – să reducă aparatul bugetar, să comaseze mai multe instituții publice. Toate aceste schimbări ar fi dăunat PSD-ului, care are un aparat local destul de puternic, tocmai prin aceste posturi care au fost desemnate politic”, a declarat Mihaela Sirițeanu.
Cine va fi următorul premier?
După votul din 5 mai, președintele României trebuie să cheme partidele la consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru, care va avea la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Până atunci, Guvernul Bolojan rămâne interimar.
„Alternativele guvernării sunt neclare, pentru că, deși PSD și AUR și-au unit forțele pentru a da jos acest guvern, există anumite reticențe de ambele părți în formarea unui guvern. Se tem că ar putea fi taxați foarte mult de alegătorii propriilor partide la următoarele alegeri”, a declarat Mihaela Sirițeanu la Moldova 1.
Ce impact va avea instabilitatea politică din România asupra R. Moldova?
Potrivit expertei, instabilitatea actuală nu va afecta pe termen scurt relațiile dintre România și Republica Moldova. Scenariul critic ar apărea doar în cazul unor alegeri anticipate.
„Depinde de cât de mult durează această instabilitate. Ar putea trece relativ ușor prin formarea unui nou guvern – fie din PSD-AUR, fie un guvern minoritar, fie continuarea cu guvernul actual. În acest scenariu, R. Moldova nu va fi prea mult afectată. Însă, dacă se produce o instabilitate de lungă durată și nu se poate forma un nou guvern, România va fi nevoită să organizeze alegeri anticipate. Atunci, orice decizii importante vor fi cel puțin întârziate. Nu cred că se va schimba neapărat politica sau atitudinea față de Republica Moldova, însă e posibil ca unele decizii să fie luate cu întârziere”, a explicat Mihaela Sirițeanu.
Ilie Bolojan a spus anterior că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea intra într-o guvernare, dar nu într-o coaliție cu PSD, sau ar putea trece în opoziție pentru a construi „un pol de modernizare”.
Alegerile anticipate sunt invocate politic, dar rămân greu de declanșat. Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.
CITIȚI ȘI:
