Corespondență Dan Alexe | Realitatea UE coboară deja peste mirajul Péter Magyar
Luna de miere a noului premier al Ungariei, Péter Magyar, cu Comisia Europeană de la Bruxelles și cu propria sa populație pare se fi redus doar la două săptămâni îndulcite. Deja, omul care l-a învins și înlocuit pe Viktor Orbán nu poate spune clar alegătorilor ce sume din fondurile UE înghețate de Comisia de la Bruxelles și destinate Ungariei poate el aduce acasă. Este vorba în primul rând de cele peste 10 miliarde de euro la care are dreptul Ungaria în cadrul fondurilor de redresare post-pandemie ale UE. Banii fuseseră reținuți din cauza încălcărilor regulilor statului de drept de către Viktor Orbán, dar acum i se cer Budapestei noi asigurări.
De altfel, un important sondaj de opinie publică post-electorală în rândul maghiarilor tocmai a fost publicat astăzi (8 mai) de către Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Concluziile sunt mai degrabă pesimiste arătând că o majoritate a maghiarilor se opun, de exemplu, în continuare începerii negocierilor de aderare a Ucrainei la UE.
Sfârșitul lunii de miere a lui Péter Magyar cu maghiarii
Noul guvern Tisza al lui Péter Magyar deține un mandat istoric de reformare a statului maghiar, dar va avea dificultăți în a obține unitate în alinierea politicilor cu UE în ceea ce privește Ucraina și decuplarea structurală a rețelei energetice a țării de aprovizionarea cu Rusia, potrivit acestui nou raport important de sondaje post-electorale publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Susținut de datele sondajelor Stratega Research și Mandate Research colectate între 17-27 aprilie 2026, noul studiu ECFR, „Mandatul maghiar: Șase perspective dintr-o Ungarie post-electorală”, dezvăluie o tensiune în electoratul maghiar între dorința lor de reconciliere europeană și rezistența lor la anumite schimbări de politică externă. Deși 79% dintre respondenții la sondajul ECFR se așteaptă ca noul guvern Tisza să îmbunătățească relațiile cu UE - iar 73% sunt încrezători că Peter Magyar va debloca fondurile de redresare înghețate - aceștia nu susțin neapărat măsurile pe care partenerii europeni le-ar putea considera elemente inevitabile ale unui compromis.
Acest lucru este demonstrat de faptul că majoritatea maghiarilor (52%) rămân dispuși să cedeze eforturilor la nivelul întregului bloc de a decupla aprovizionarea cu energie de Rusia (în timp ce doar 30% susțin Ungaria să înceteze să mai cumpere energie rusească).
Această rezistență este la fel de clară și în ceea ce privește Ucraina, unde 54% din populație (și 43% dintre alegătorii Tisza) se opun deblocării negocierilor de aderare la UE cu Ucraina. Există, de asemenea, o majoritate națională - de 53% (față de doar 33% în favoare) - care se opune ideii că, „în principiu”, Ucraina ar trebui să devină în cele din urmă membră a UE. Mandatul lui Péter Magyar ar putea fi mai fragil decât o sugera victoria sa zdrobitoare. Triumful partidului Tisza din 12 aprilie a fost alimentat mai degrabă de o „cerere abstractă de schimbare” decât de o platformă politică precisă, ceea ce creează o incertitudine considerabilă pentru noua administrație.
Întrebați să-și descrie în propriile cuvinte motivele votului, un total de 67% dintre susținătorii Tisza au invocat fie dorința unei reforme sistemice (37%), fie sentimente anti-Fidesz (30%) — însă doar 15% au fost motivați de viziunea partidului (8%) sau de leadershipul lui Magyar (7%). În plus, jumătate dintre alegătorii Tisza (50%) consideră că principala cauză a victoriei partidului lor a fost nemulțumirea față de guvernul precedent, în timp ce doar 21% indică meritele proprii ale partidului sau programul său. Problemele interne - inclusiv costul vieții, serviciile publice și corupția - au fost de fapt principala motivație pentru susținerea alegătorilor pentru Peter Magyar în recentele alegeri parlamentare din Ungaria.
E adevărat că Magyar a reușit să unească o coaliție foarte largă pentru a pune capăt erei Orbán, însă mandatul său rămâne vag definit și profund condiționat, pe măsură ce trece de la misiunea de a-l înlătura pe Orbán la sarcina mult mai dificilă de a formula o agendă politică concretă. De altfel, echipa lui Magyar nu și-a preluat încă oficial mandatul, ceea ce complică discuțiile privind sumele de bani ce ar trebui sau nu primite de la Bruxelles. Magyar urmează să depună jurământul sâmbătă.
Altfel zis, da, ungurii nu l-au mai dorit pe Viktor Orban, dar asta nu înseamnă că vor Ucraina în Europa sau că sunt mai binevoitori față de Bruxelles.
Sprijinul pentru UE rămâne totuși foarte ridicat: 73% dintre maghiari susțin apartenența țării lor la Uniune, iar 62% ar sprijini chiar aderarea la zona euro. Interesant este că, în pofida strategiei guvernului precedent de aprofundare a relațiilor cu alte mari puteri globale, inclusiv Rusia și China, opinia dominantă în rândul maghiarilor (43% la nivel național) favorizează o aliniere mai strânsă cu vecinii europeni; în schimb, ideea lui Orbán ca Ungaria să echilibreze relațiile dintre Occident, Rusia și China ocupă un loc secund îndepărtat (22%).
Ucraina rămâne însă linia de fractură dintre Budapesta și Bruxelles. Deși majoritatea respondenților se așteaptă ca Ungaria să își îmbunătățească relațiile cu Kievul (64%) și să aprobe sprijinul financiar al UE pentru Ucraina (69%) — probabil considerat de mulți o condiție pentru deblocarea fondurilor europene înghețate — apetitul pentru alte forme de susținere a Ucrainei rămâne redus. Maghiarii se opun și ideii de a renunța la energia rusească. Peste jumătate dintre cei chestionați (52%) se opun stopării importurilor energetice din Rusia, în timp ce doar 30% sprijină o asemenea măsură.
Pe de altă parte, ridicarea veto-ului Ungariei împotriva împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Kievului și deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina (dar automat și cu R. Moldova) reprezintă minimul pe care UE ar trebui să îl aștepte de la noul guvern al lui Magyar.
