Revista presei | S. Mureșan: R.Moldova este mult prea puternică acum pentru a fi deturnată de agenții eșuați ai Rusiei de la București

Vizita Kajei Kallas la Chișinău: promisiunile de ajutor militar și comentariul experților; cum războiul hibrid și alte tactici de manipulare sunt folosite pentru a modela percepțiile publice – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
UE își va ține promisiunile de ajutor militar pentru R. Moldova. Europa Liberă scrie că șefa politicii externe și de securitate europeană, Kaja Kallas, a dat asigurări Republicii Moldova că Uniunea Europeană îi va furniza toate ajutoarele militare promise într-un pachet de asistență de 40 de milioane de euro, în ciuda unei întârzieri de un an cauzată de amânarea unor achiziții. Kallas a vorbit în timpul unei vizite la Ministerul Apărării de la Chișinău, unde a inspectat echipamente achiziționate din ajutoarele de până acum, inclusiv echipamente de comunicație, drone de supraveghere aeriană și unități de transport. De la invazia rusă la scară largă în Ucraina în 2022, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova sprijin militar de aproape 200 de milioane de euro prin Mecanismul European pentru Pace, devenind astfel, al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE, după Ucraina.
„Vizita Kajei Kallas nu este despre militarizare, ci despre fortificarea rezilienței sub umbrela UE”. Moldova 1 a consultat opinia expertului asociat IPRE, Daniel Vodă, care spune că prezența la Chișinău a șefei diplomației europene, Kaja Kallas, reconfirmă sprijinul strategic al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și accentuează importanța securității și a parcursului european al țării. Potrivit lui, aceasta va oferi o perspectivă, dincolo de rapoartele oficiale, asupra progreselor înregistrate pe agenda de integrare. Vedeți interviul pe Moldova 1.
R.Moldova este mult prea puternică acum pentru a fi deturnată de agenții eșuați ai Rusiei de la București. Într-un interviu pentru RFI, europarlamentarul Siegfried Mureșan, care gestionează relația cu Republica Moldova în Parlamentul European, a menționat că Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și aspirații europene în spațiul românesc. În pofida turbulențelor de pe arena politică din România, parcursul european al Republicii Moldova nu este în pericol, dă asigurări Mureșan. Noi, în Parlamentul European, avem o largă majoritate a forțelor pro-europene care susțin integrarea rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, a declarat eurolegislatorul.
Veridica a discutat cu politologul Cristian Pîrvulescu, decan al facultății de Științe Politice la SNSPA București, care spune că Republica Moldova este expusă zilnic unor forme de război hibrid, în care dezinformarea, teoriile conspiraționiste și influențarea subtilă a spațiului public sunt folosite pentru a modela percepțiile publice și comportamentul social. Potrivit lui, Rusia este principalul actor care excelează în acest tip de conflict, în special prin capacitatea de a influența opinia publică. Însă, subliniază Cristian Pîrvulescu, războiul hibrid nu este un fenomen exclusiv rusesc, ci implică rețele complexe de actori statali și non-statali, inclusiv platforme digitale precum TikTok, care joacă un rol important în răspândirea dezinformării și amplificarea mesajelor manipulatorii. Citiți interviul pe veridica.md.
Reîntregirea României cu Republica Moldova ar trebui realizată în cel mai scurt timp, după modelul reunificării Germaniei. Pe Cotidianul găsiți declarația deputatului Partidului Național Liberal din România, Daniel Gheorghe, care spune că astfel, poate fi reparată o nedreptate cumplită, dezastrul produs de un regim totalitar criminal, regimul comunist rusesc. În cadrul unei emisiuni TV, parlamentarul român a afirmat că există deja precedente și baze în dreptul internațional care ar putea susține un asemenea demers, subliniind că „argumentul istoric este fundamental”, alături de cel democratic și moral.
„9 mai în Republica Moldova: Între memoria sovietică și alegerea europeană”. Radio Chișinău propune opinia mai multor analiști expusă în cadrul unei dezbateri. Potrivit acestora, Republica Moldova continuă să fie influențată de ambele perspective, cea sovietică și cea europeană, iar disputele legate de această dată reflectă inclusiv alegerea geopolitică și valorică a statului. Istoricul Anatol Țăranu a declarat că diferențele dintre modul în care este marcată ziua de 9 mai în Federația Rusă și în Europa au apărut încă din 1945. Potrivit acestuia, în Occident accentul este pus pe comemorarea victimelor războiului, în timp ce în spațiul sovietic și ulterior în Federația Rusă, ziua a devenit un instrument ideologic și identitar. Iar politologul Victor Juc spune că această dată nu ar trebui să dezbine societatea, existând loc atât pentru comemorare, cât și pentru celebrarea Zilei Europei.
Din Ziarul de Gardă aflăm că fosta ambasadoare a R. Moldova în India a dat în judecată Ministerul de Externe. Într-o adresare video, Ana Taban spune că prin Ministerul de Externe, a se înțelege conducătorul acestuia – viceprim-ministrul Mihai Popșoi. Taban spune că a fost rechemată din funcție pentru că ar exista un dosar penal în care este vizată. Fosta ambasadoare solicită instanței anularea ordinelor emise de MAE privind aplicarea mustrării și sancțiunii disciplinare de destituire din funcție în privința sa. MAE a declarat că a recepționat cererea de chemare în judecată și „va prezenta poziția instituției în cadrul procedurilor legale corespunzătoare”.
Tiraspolul cere Chișinăului peste 28 de milioane de dolari. Agora.md scrie că o scrisoare în acest sens, i-ar fi fost adresată vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri din partea pretinsului minister de externe din stânga Nistrului. Tiraspolul susține că suma ar fi fost colectată ilegal de la entitățile economice din regiune de către autoritățile vamale ale Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău nu au reacționat deocamdată la această solicitare.
Reguli noi pentru agenții economici din regiunea transnistreană: Taxele și accizele sunt achitate în aceleași condiții ca pe malul drept al Nistrului. Moldova 1 scrie că noile prevederi care au scopul de a asigura condiții egale de activitate pentru agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului au intrat în vigoare începând cu 7 mai. Experții susțin că este nevoie de claritate în privința modului în care va funcționa fondul în care vor ajunge banii colectați din taxele și accizele achitate de companiile din regiunea transnistreană și din care ar urma să fie făcute investiții în raioanele de est. Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea consideră că deciziile recente privind reglementarea activităților economice din stânga Nistrului sunt importante, chiar dacă au fost adoptate cu întârziere. Potrivit lui, un obiectiv esențial este și legalizarea activităților economice din regiune.
Toate tezele de licență și de master din Republica Moldova vor fi verificate cu ajutorul platformei Sistemantiplagiat.ro. Newsmaker.md scrie că aceasta va identifica eventualele similitudini cu alte lucrări sau surse disponibile în baze de date academice și pe internet. Tezele vor fi verificate obligatoriu înainte de susținere, iar conducătorul de teză va emite o decizie argumentată privind originalitatea lucrării. Ulterior, după depunerea lucrării, aceasta va fi analizată atât în limba în care a fost redactată, cât și în limba engleză. Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației și Cercetării, care a precizat că doar lucrările care vor parcurge toate etapele de verificare vor fi admise la susținerea finală. Alte detalii, vedeți în articol.