OSCE cere revizuirea manualelor școlare: „Limbajul prin care este descris Holocaustul trebuie corectat”
Republica Moldova este un spațiu sigur pentru populația evreiască, însă nivelul educației privind combaterea antisemitismului rămâne scăzut. Declarațiile îi aparțin rabinului Andrew Baker, reprezentantul personal al președintelui în exercițiu al OSCE pentru Combaterea Antisemitismului, aflat în vizită la Chișinău.
Oficialul a identificat mai mulți factori de risc, însă a salutat și progresele înregistrate la nivel de atitudine față de comunitatea evreiască.
„În urma discuțiilor cu reprezentanții comunității evreiești, ai societății civile și cu oficialii guvernamentali, inclusiv cu ministrul Educației și Cercetării, am constatat că sistemul educațional din Republica Moldova necesită o înțelegere mai bună a istoriei Holocaustului în această regiune”, a declarat Andrew Baker, într-o conferință de presă susținută la sediul Misiunii OSCE de la Chișinău.
O „îngrijorare profundă” vizează calitatea manualelor de Istorie pentru clasa a XII-a, care acoperă perioada modernă și includ și tema Holocaustului.
„Limbajul prin care este descris Holocaustul are deficiențe profunde și trebuie să fie corectat. De aceeași părere a fost și Ministerul Educației. Există mai multe modalități de a soluționa această problemă - de la reeditarea manualului până la emiterea unor corectări clare și succinte care să ajungă atât la profesori, cât și la elevi”, a punctat reprezentantul OSCE.
Rabinul a subliniat și importanța unei abordări critice a acestor subiecte în școală.
„Elevii trebuie să aibă o înțelegere critică a subiectelor care sunt importante într-o societate deschisă și democratică”, a adăugat Andrew Baker.
El a apreciat gradul de siguranță în care trăiesc în prezent evreii în Republica Moldova și a recomandat autorităților să investească mai mult în păstrarea și promovarea culturii acestei comunități, inclusiv pentru atragerea turiștilor.
„Am discutat cu reprezentanții comunității evreiești despre experiența lor cu antisemitismul – o problemă prezentă atât în regiunea OSCE, în Europa, cât și în toată lumea, inclusiv în America de Nord. Ei mi-au spus că, în general, se simt confortabil și în siguranță, că nu au nicio problemă să meargă pe stradă, chiar și atunci când pot fi identificați vizual ca evrei. Ceea ce nu este cazul în mai multe țări ale lumii”, a punctat rabinul.
Oficialul a ținut să amintească și paginile negre prin care a trecut comunitatea evreiască din Moldova în secolul trecut: pogromurile de la Chișinău și tragedia Holocaustului, care au redus dramatic viața evreiască din această regiune.
Pogromul de la Chișinău din 1903
Declanșat în aprilie 1903, pogromul a reprezentat o explozie de violență antisemită care a plasat Chișinăul pe harta neagră a lumii. Alimentat de dezinformările ziarului „Bassarabeț”, care a scris că un copil din Dubăsari ar fi fost omorât de comunitatea evreiască pentru a-i folosi sângele în ritualuri iudaice, evenimentul s-a soldat cu asasinarea a 49 de evrei, circa 500 au fost răniți, 2.000 de familii evreiești au rămas fără adăpost și 1.500 de prăvălii și case ale evreilor au fost ruinate.
Dincolo de cifre, pogromul a spulberat iluzia siguranței pentru evreii din Imperiul Rus, declanșând un val masiv de emigrare și forțând comunitatea internațională să ia atitudine împotriva persecuțiilor etnice.
Holocaustul la Chișinău, 1941-1944
Spre deosebire de violența stradală din 1903, Holocaustul din Chișinău a fost o operațiune administrată riguros, menită să lichideze fizic prezența evreiască.
Începând cu iulie 1941, peste 11.000 de oameni au fost închiși în Ghetoul din Chișinău, amplasat pe strada Ierusalim, la colț cu strada A. Pușkin, urmată de execuții sumare în suburbii și deportări forțate către lagărele din regiunea transnistreană.
Această perioadă a marcat dispariția aproape totală a unei comunități care, timp de secole, formase coloana vertebrală culturală și economică a orașului.
CITIȚI ȘI:
