Revista presei | R. Moldova, mai aproape de aderarea la UE; 9 mai: Între memoria celor căzuți și mitologia imperială
Publicațiile naționale au în vizor vizita efectuată la Chișinău de președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Presa reflectă activ și felul în care ziua de 9 mai a fost marcată pe teritoriul R. Moldova, dar mai ales în capitală.
R. Moldova, mai aproape de aderarea la UE: Primele capitole de negociere ar putea fi deschise în iunie, titrează NordNews, care îl citează pe președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, aflat într-o vizită oficială la Chișinău.
RFI subliniază că deschiderea negocierilor pe capitole reprezintă o prioritate a președinției cipriote a Consiliului UE. Nikos Christodoulides a declarat într-o conferință de presă, ținută alături de președinta Maia Sandu, că obiectivul de bază al președinției Ciprului rămâne deschiderea oficială a capitolelor de negocieri, începând cu Clusterul numărul 1, Valori fundamentale, notează publicația. Extinderea este un proces bazat pe merite și în cazul în care țările candidate, cum ar fi R.Moldova cu adevărat livrează rezultate, Uniunea Europeană, trebuie să își onoreze promisiunile, a menționat liderul cipriot.
Bani primiți vs. reforme realizate. Ziarul de Gardă analizează cât a valorificat R. Moldova din Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro, care sunt restanțele și cum răspund autoritățile. Publicația notează că până în prezent, din Planul de Creștere R. Moldova i-a fost eliberată o sumă totală de 503 milioane de euro. Totodată, 28 de reforme au fost realizate din cele 153 stabilite pentru perioada 2025–2027, iar două care urmau să fie realizate până la sfârșitul anului 2025, sunt restante. Ambele sunt pe domeniul energetic, iar mai exact este vorba de finalizarea și punerea în funcțiune a Liniei electrice de 400 kV Vulcănești Chișinău și de posibilitatea ca marii consumatori industriali de gaze să-și procure gazele de pe piața liberă a gazelor. Datele au fost enunțate de președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, invitat în cadrul Podcast ZdCe. Oficialul a menționat totodată că „ritmul de absorbție pe care îl are Republica Moldova este cel mai bun dintre toate statele candidate, estimat la 93% față de ceea ce e planificat”.
Tot ZdG, constată într-un alt articol că și în acest an, pe 9 mai, Chișinăul s-a transformat într-un oraș al contrastelor: de la muzica rusească, panglica „Sfântul Gheorghe” și drapele roșii cu secera și ciocanul, etalate în prima parte a zilei de adepții „lumii ruse” până la tradiții moldovenești, cântece patriotice și diversitate culturală etalate în orășelul european în a doua parte a zilei.
Două manifestații, două lumi diferite: Cum a marcat Chișinăul ziua de 9 mai, relatează și postul public Moldova 1. „Chișinăul s-a împărțit astăzi în roșu și albastru – culorile predominante ale celor două manifestări care au marcat ziua de 9 mai: Marșul Victoriei și Ziua Europei”, rezumă autorul articolului. În timp ce unii participanți au ales să defileze cu steaguri ale armatei sovietice sub acorduri de „Katiușa”, alții s-au reunit în Piața Marii Adunări Naționale pentru a celebra valorile și democrația europeană, observă Moldova 1.
Cotidianul îl citează în context pe fostul președinte al Curții Constituționale și ex-ministru al Justiției, Alexandru Tănase, care a criticat dur marșul organizat la Chișinău pe 9 mai de partidele pro-ruse. În timp ce Europa marchează pacea, libertatea și reconcilierea, în centrul capitalei Republicii Moldova are loc „un spectacol de isterie colectivă” cu simboluri sovietice și mesaje neoimperiale, comentează Alexandru Tănase. „Sub pretextul „victoriei asupra fascismului”, acești rătăciți glorifică exact matricea politică ce a produs Gulagul, deportările, foametea organizată, ocupația Basarabiei și, astăzi, războiul criminal împotriva Ucrainei”, atrage atenția autorul articolului. Potrivit lui Alexandru Tănase „este una să comemorezi victimele unui război monstruos. Și cu totul altceva să defilezi prin centrul Chișinăului cu simbolurile imperiului care ne-a deportat bunicii, ne-a înfometat părinții, ne-a rusificat limba și a exterminat sute de mii dintre conaționalii noștri”.
Agora notează că deși pe 9 mai, Republica Moldova marchează Ziua Europei — sărbătoarea păcii, unității și valorilor europene, pentru mulți cetățeni, această dată rămâne una controversată. „Cel mai rău lucru pe care l-am putea face în modul în care abordăm această dată istorică ar fi să sărbătorim cu extaz triumfalist „victoria” în „Marele Război pentru Apărarea Patriei”, așa cum se întâmplă în Federația Rusă, unde 9 mai a devenit o parte importantă a ideologiei de stat. Când o victorie plătită cu sânge capătă elemente de carnaval, când copiii sunt îmbrăcați în uniforme militare, iar politrucii strigă „putem repeta”, societatea riscă să uite lecțiile istoriei, atrage atenția Agora.
Și Observatorul de Nord constată că la fiecare început de mai, Europa își amintește de sfârșitul celui mai devastator conflict din istoria modernă. „Totuși, o întrebare continuă să provoace discuții și interpretări politice: Germania nazistă a capitulat pe 8 sau pe 9 mai 1945? ” Autorul articolului notează că ambele date sunt adevărate, însă în contexte diferite. În spatele acestei diferențe stau nu doar fusurile orare și documentele militare, ci și felul în care marile puteri au construit memoria războiului, explică Observatorul. „Pentru teritoriul dintre Prut și Nistru, consecințele nu au însemnat doar sfârșitul luptelor, ci începutul unei noi epoci marcate de deportări, foamete, rusificare și schimbări profunde de identitate. În Europa Occidentală, ziua de 8 mai este asociată cu victoria împotriva nazismului și revenirea la democrație. În fostele republici sovietice, 9 mai a devenit simbolul „Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, o componentă centrală a memoriei sovietice, comentează publicația. Pentru oamenii dintre Prut și Nistru însă, sfârșitul războiului nu a adus imediat libertate sau prosperitate. (...) Au urmat ani extrem de duri. În 1946–1947, foametea organizată de regimul sovietic a provocat moartea a zeci sau chiar sute de mii de oameni. Deportările din 1941, 1949 și 1951 au dus la distrugerea multor familii, iar intelectualitatea locală a fost marginalizată sau eliminată”.
În vizorul presei rămâne și incendiul din zona de excludere de la Cernobîl, iar presa încearcă să afle dacă acesta prezintă pericol pentru R. Moldova? Newsmaker publică precizările Agenției de Mediu, potrivit căreia pe 9 mai, pe teritoriul țării noastre nu a fost înregistrată creșterea fondului radioactiv sau poluarea aerului cu produse rezultate din ardere. În plus, specialiștii menționează că masele de aer se deplasează în direcția nord-est, astfel încât fumul provocat de incendiu nu ar trebui să ajungă în Republica Moldova. NewsMaker amintește că un atac cu drone rusești din 7 mai a provocat un incendiu de vegetație de proporții în zona de excludere a Centralei Nucleare de la Cernobîl.
Tehnică feroviară, în valoare de peste 2,1 milioane de dolari, a ajuns în Moldova pentru reabilitarea căii ferate – titrează Realitatea. Potrivit întreprinderii, utilajele au fost transportate din China pe cale maritimă până în portul Constanța, iar ulterior au fost aduse rutier în Republica Moldova. Reprezentanții CFM susțin că noile utilaje vor consolida capacitățile tehnice ale antreprenorului și vor contribui la îmbunătățirea calității lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare. Proiectul vizează reabilitarea tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești, iar autoritățile afirmă că modernizarea acestuia va spori siguranța circulației, va îmbunătăți fiabilitatea transporturilor și va consolida potențialul de tranzit al Republicii Moldova.
De pe primele pagini ale presei naționale mai aflăm despre un incident tragic desfășurat într-o unitate militară din Cahul. Un minor aflat în vizită a murit, iar un militar de 18 ani a fost rănit, rezumă jurnal.md. „Un minor de 16 ani a murit în urma unui stop cardiac pe teritoriul unei unități militare din municipiul Cahul. Copilul a suferit un șoc după ce unul dintre militarii la care venise în vizită a fost împușcat din greșeală. Potrivit informațiilor preliminare, din circumstanțe care urmeazǎ a fi stabilite, un militar prin contract, de 20 de ani, ar fi manipulat necorespunzător o armă de tip Glock. În urma unei împușcături, preliminar accidentale, militarul în termen, cu vârsta de 18 ani, a fost rănit și transportat la spital, fiind în afara oricărui pericol”.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică avertizează autortățile municipale, școlile, dar și grădinițele din Chișinău despre creșterea numărului de animale fără stăpân, infectate de rabie, semnalează TV8. Mai mult, în doar trei luni, numărul celor atacați de animale, în mare parte de câini vagabonzi, a crescut cu 40 la sută, iar incidența sporită este pe cale să epuizeze și stocurile de vaccin antirabic, atrage atenția postul de televiziune.
Piața Centrală se umple de produse locale: căpșunele atrag, dar prețurile încă „pișcă”, constată reporterul TVR Moldova. „La Piața Centrală din Chișinău, tarabele sunt tot mai colorate și bogate în fructe și legume de sezon. Tot mai mulți comercianți aduc produse autohtone, apreciate pentru gustul lor autentic, "de acasă". Vedetele perioadei sunt căpșunele. Deși arată bine și au un miros dulce, mulți cumpărători le aleg în cantități mici din cauza prețului ridicat. Și varza proaspătă este la mare căutare. Comercianții spun că există atât produse locale, cât și de import. Castraveții autohtoni sunt și ei printre preferații cumpărătorilor, în special datorită gustului. Prețurile rămân însă influențate de condițiile meteo și costurile de producție”, mai scrie TVR Moldova.
