Expert: R. Moldova face parte din umbrela de securitate a flancului estic. România să își asume un rol de lider în regiune
Reuniunea formatului București 9 (B9) pune pe masa liderilor regionali necesitatea unei resetări strategice. România ar trebui să își recapete influența în arhitectura regională și să transforme retorica diplomatică de sprijin pentru Chișinău într-o garanție de securitate. Opinia aparține politologului român, Cătălin Gabriel Done și a fost exprimată la Moldova 1.
„Proiecția intereselor de securitate ale României se face în principal în R. Moldova prin acordarea garanțiilor de securitate extinsă și, mai mult decât atât, prin integrarea politică a R. Moldova în luarea deciziilor la nivel regional. Chiar dacă nu este membru al NATO și al Uniunii Europene de jure, de facto R. Moldova face parte din umbrela de securitate a flancului estic”, a declarat Cătălin Gabriel Done.
Potrivit expertului, „România nu a reușit până în momentul de față să impună o extindere a formatului B9, B9 Plus către R. Moldova”.
„Vorbim despre înglobarea statelor scandinave în acest format, dar nu despre înglobarea R. Moldova și sau a Ucrainei. Dacă vizavi de Ucraina sunt rezerve datorită războiului, vizavi de R. Moldova, România trebuie să înțeleagă că acest lucru este vital atât pentru politica de securitate, cât și pentru politica externă a României”, a mai explicat analistul de peste Prut.
Summitul B9 și presiunea pentru creșterea cheltuielilor militare
Cu referire la schimbările produse în politica de apărare a NATO după invazia rusă în Ucraina, expertul a subliniat că statele europene au fost obligate să își regândească strategiile de securitate.
„Summitul B9 de anul trecut, de la Vilnius, a fost cel care a dat startul creșterii cheltuielilor pentru apărare. Pentru că atunci România împreună cu Polonia și statele baltice au propus partenerilor din NATO creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB. Acest 5% are în alcătuire două componente pentru apărare - 3,5 %, plus 1,5 % din PIB alocați investițiilor în infrastructură critică. Lucrul acesta din păcate nu a fost respectat de majoritatea statelor membre NATO, foarte puține state alocă 5% sau mai mult din PIB. La nivelul Uniunii Europene Polonia este liderul incontestabil al cheltuielilor pentru apărare și înzestrare și cheltuieli făcute cu sens”, a mai explicat Done.
„Retragerea SUA din NATO nu se poate face ușor”
În contextul dezbaterilor privind poziționarea SUA față de NATO și presiunile asupra aliaților europeni, politologul consideră că o eventuală retragere americană din alianță este puțin probabilă. „Retragerea SUA din NATO nu se poate face atât de ușor pe cât și-ar dori Donald Trump și până la sfârșitul mandatului său nu ar avea timp să facă această retragere”, a punctat expertul.
Despre evoluția relațiilor transatlantice și presiunile exercitate asupra statelor europene pentru majorarea bugetelor militare, politologul a amintit că majorarea „cheltuielilor pentru apărare a fost o cerință a SUA încă din vremea lui Barack Obama, din 2014 când Rusia a atacat pentru prima dată Ucraina” în 2014.
„Armatele europene, cel puțin până în 2022, nu au fost pregătite să facă față unui eveniment de așa amploare care să amenințe securitatea și pacea pe continent. Iată că după 2022, atât la presiunea Federației Ruse, cât și la presiunea lui Donald Trump cu partenerii europeni ai Statelor Unite ale Americii și NATO în întregul său au înțeles că trebuie să investească masiv pentru relansarea atât a economiei de război, cât și a industriei producătoare de armament”, a afirmat Cătălin Gabriel Done.
România își recapătă influența regională
Politologul român a mai îndemnat Bucureștiul să își recâștige rolul strategic și „să încerce să ofere garanții de securitate întregii regiuni”.
„România trebuie să își recâștige poziția pe care a pierdut-o în fața Finlandei după lansarea Formatului Helsinki de către președintele Stubb (n.r. Alexander Stubb, președintele Finlandei). Acela a fost momentul în care România pur și simplu nu a mai contat în ecuația de securitate, dacă vreți să folosim acest termen, nu a mai dictat cursul firesc al lucrurilor și nu a mai reușit să-și proiecteze interesele la nivel regional. Acum este momentul ca România și Polonia să revină la matca acestui format”, a declarat Cătălin Gabriel Done.
În final, expertul și-a exprimat speranța că reuniunea B9 să se finalizeze nu doar cu o declarație comună semnată de către toți participanții, dar să însemne și un nou început pentru regionalizarea apărării în cadrul Uniunii Europene și a NATO, a conchis Cătălin Gabriel Done în platoul postului public de televiziune.
Lideri din 15 țări, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-au reunit la București în cadrul Summitului Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice. Evenimentul este co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și liderul polonez, Karol Nawrocki.
Summitul reprezintă o oportunitate pentru un bilanț al implementării angajamentelor NATO, dar și pentru a reafirma sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova. Pe masa discuțiilor se află subiecte diverse, de la extinderea industriei de apărare până la măsuri concrete de sprijin pentru Kiev și Chișinău.
Reuniunea de la București pregătește marele Summit NATO de la Ankara, programat pentru această vară. Este pentru a patra oară când România găzduiește formatul B9, după edițiile din 2015, 2021 și 2022. Oficialii NATO avertizează că orice semnal de slăbire a Alianței este o invitație la agresiune pe flancul estic. Mesajul vine în contextul în care președintele american, Donald Trump, a reluat retorica critică la adresa partenerilor transatlantici, exact în momentul în care liderii de la București, alături de reprezentanți ai Departamentului de Stat al SUA, încercau să creioneze o strategie comună de apărare.
CITIȚI ȘI:
