Expert: Șocurile decuplării de CSI au fost, în mare parte, depășite. Unde mai păstrăm „ușa deschisă”
Economia Republicii Moldova este astăzi mult mai puțin conectată la spațiul Comunității Statelor Independente (CSI) decât în trecut, iar perspectiva ieșirii complete din CSI este iminentă și presupune puține „ezitări” în termeni de costuri de oportunitate, afirmă economistul Stas Madan. Potrivit expertului, la această situație, în mod paradoxal, a contribuit cel mai mult chiar Rusia.
Relevanța economică a acestei piețe s-a redus semnificativ pentru Republica Moldova în ultimele două decenii, spune Stas Madan. Dependența energetică de Federația Rusă a fost diminuată considerabil, comerțul extern s-a reorientat masiv către Uniunea Europeană și alte piețe globale, iar așa-numitele investiții directe din Rusia reflectă, în mare parte, datorii istorice din sectorul gazelor, și nu investiții productive reale.
Din cele 283 de acorduri CSI, Republica Moldova a denunțat până în prezent peste 70 de tratate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces de examinare. Procesul a culminat în luna aprilie, când Parlamentul a adoptat denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente, a Protocolului aferent și a Statutului CSI, documente care conferă Republicii Moldova statutul de membră a organizației.
Momentan, țara continuă să aplice în relațiile cu statele CSI, preponderent, tratate din domeniul comercial-economic. Totuși, pe măsura apropierii de aderarea la Uniunea Europeană, și aceste acorduri vor fi denunțate.
Produsele care rămân dependente de piața CSI
Potrivit lui Stas Madan, șocurile decuplării Republicii Moldova de CSI, în special de piața rusă, au fost, în mare parte, depășite. Totuși, rămân anumite expuneri sectoriale, care necesită o gestionare atentă.
Datele Biroului Național de Statistică indică o reducere cu peste 60% a exporturilor moldovenești către CSI, între anii 2010 și 2024, în timp ce ponderea acestora în totalul exporturilor s-a diminuat de la 40.5% la doar 6.8%.
„Un rol decisiv în această reorientare l-au avut embargourile și restricțiile comerciale impuse de Rusia în mai multe valuri (2006, 2013-2014, ulterior prin aplicarea frecventă a taxelor vamale), care au afectat în special exporturile agroalimentare moldovenești (vinuri, fructe, produse procesate). Aceste șocuri au forțat firmele să caute piețe alternative, iar UE a devenit opțiunea naturală, oferind acces preferențial, stabilitate instituțională și predictibilitate”, menționează Stas Madan într-o analiză a impactului denunțării acordurilor cu CSI.
Potrivit expertului, în contextul retragerii din aceste tratate, autoritățile ar trebui să acorde o atenție sporită unor produse specifice, care păstrează exporturi semnificative pe această piață.
El a menționat produsele farmaceutice, direcționate în proporție de 49.4% spre CSI. Tot aici se regăsesc fructele și băuturile. În anul 2024, cea mai mare dependență a fost consemnată în cazul exporturilor de mere către Federația Rusă (46 din totalul de 76 de milioane de dolari) și al vinurilor vrac către Belarus (23 din 49 de milioane de dolari).
În ceea ce privește importurile, îngrășămintele rămân categoria cea mai expusă, cu o dependență de 61.3% față de sursele din CSI. În contrast, produsele energetice, care reprezentau anterior principala vulnerabilitate, au ajuns la o cotă marginală de doar 1.3%.
Investițiile și remiterile din CSI
Din perspectiva investițiilor străine directe, cota investitorilor din CSI constituia, în anul 2024, 721 de milioane de dolari, adică circa 15.1% din total – o sumă și o pondere aparent deloc neglijabile, menționează Stas Madan. Totuși, spune expertul, investițiile din CSI sunt dominate aproape integral de componenta de datorie, în timp ce capitalul propriu este practic inexistent sau chiar negativ.
„În mod concret, ponderea covârșitoare a acestor datorii este asociată relației dintre Gazprom și Moldovagaz, unde livrările de gaze naturale acumulate în timp au generat obligații financiare semnificative, acestea fiind reflectate în statisticile investițiilor străine directe conform metodologiei internaționale”, a explicat expertul.
Acesta a dezmințit, totodată, afirmațiile unor politicieni din opoziție, care susțin că părăsirea CSI va afecta moldovenii care muncesc în aceste state și va reduce volumul transferurilor prin care aceștia își susțin familiile rămase în țară. Piața CSI, în mare parte Rusia, a fost mult timp un pol de atracție pentru forța de muncă din Republica Moldova, însă după anul 2014 a urmat o transformare profundă.
Deprecierea rublei rusești și înăsprirea condițiilor de ședere, în paralel cu creșterea oportunităților de integrare pe piața muncii din Occident, au dus la o reorientare masivă a fluxului de remiteri. Războiul de agresiune declanșat împotriva Ucrainei în 2022 a accelerat și mai mult decuplarea migranților moldoveni de piața muncii din Rusia.
„Ușă deschisă” pentru oportunități
Stas Madan constată că, în mod paradoxal, Rusia a contribuit cel mai mult la situația actuală. Dacă Kremlinul nu ar fi recurs la așa-zise măsuri economice de tip „hard”, care nu au lăsat altă opțiune decât reorientarea atât a companiilor moldovenești, cât și a Guvernului, astăzi mizele ieșirii din CSI ar fi avut un preț mult mai mare, afirmă expertul.
Totodată, Stas Madan subliniază că diversificarea rămâne cea mai bună soluție și că este necesar să păstrăm „ușa deschisă” pentru viitoarele oportunități, inclusiv acolo unde produsele moldovenești se bucură istoric de notorietate.
CITIȚI ȘI:
