Revista presei internaționale | UE acuză Rusia de ipocrizie după amenințările cu atacuri sistematice asupra Kievului; Iranul reia producția de rachete
Presa internațională descrie reacțiile internaționale la noile amenințări ale Rusiei privind lansarea unor atacuri sistematice asupra Kievului. Mai multe publicații relatează despre tensiunile geopolitice din Caucazul de Sud provocate de apropiatele alegeri parlamentare din Armenia. Evoluția negocierilor pentru depășirea crizei din Orientul Mijlociu rămâne una dintre principalele teme abordate de presa străină.
BBC relatează că ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a informat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre decizia Moscovei de a lansa lovituri sistematice asupra unor obiective din Kiev, despre care Rusia afirmă că sunt folosite de armata ucraineană. Potrivit BBC, Kremlinul susține că aceste atacuri ar fi un răspuns la loviturile atribuite Ucrainei asupra infrastructurii civile de pe teritoriul Rusiei și avertizează statele occidentale să își evacueze personalul diplomatic din capitala ucraineană. În timpul unei discuții telefonice cu Rubio, Lavrov a acuzat elitele europene și autoritățile de la Kiev că subminează tentativele de negociere începute anterior între Moscova și Washington. La rândul său, Marco Rubio a declarat că Statele Unite sunt pregătite să sprijine orice efort diplomatic care ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina, remarcă BBC. Serviciul de presă notează că secretarul de stat american i-a transmis mesajul lui Lavrov președintelui Donald Trump, dar a minimalizat informațiile privind avertismentele Rusiei legate de evacuarea personalului diplomatic din Kiev, subliniind că războaiele de durată implică în mod inevitabil riscuri de escaladare.
Uniunea Europeană a calificat drept absolut ipocrite noile amenințări ale Rusiei privind lansarea unor lovituri sistematice asupra Kievului, transmite AFP. Agenția de presă scoate în evidență reacția ambasadoarei Uniunii Europene, Katarina Mathernová, care a învinuit Moscova că încearcă să intimideze și să izoleze Ucraina. Potrivit oficialului, Kremlinul invocă dreptul internațional umanitar în timp ce armata rusă continuă atacurile asupra infrastructurii civile și a zonelor rezidențiale din Ucraina. Katarina Mathernová a subliniat că Uniunea Europeană nu își va reduce prezența diplomatică la Kiev și va continua să sprijine Ucraina în pofida presiunilor venite din partea Rusiei.
The Guardian scrie că, deși în spațiul european circulă tot mai des discuții despre eventuale negocieri între Uniunea Europeană și Rusia, perspectivele unor tratative reale rămân deocamdată îndepărtate. Ucrainenii nu își fac însă iluzii și nu cred într-o încheiere rapidă a războiului atât timp cât Vladimir Putin rămâne la putere, comentează publicația. În pofida dificultăților economice și militare, Ucraina observă tot mai multe semne de slăbiciune a mașinii de război ruse și își consolidează capacitatea de rezistență prin dezvoltarea propriei industrii de apărare, remarcă The Guardian. Ziarul notează că la Kiev crește și încrederea în sprijinul european pe termen lung, deoarece statele europene consideră că securitatea lor depinde de cea a Ucrainei.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, efectuează azi o vizită în Lituania unde va aborda recentele incidente cu drone în regiunea baltică, în urma cărora autoritățile au recomandat populației să se adăpostească, scrie Politico. Potrivit publicației, Ursula von der Leyen urmează să discute cu liderii statelor baltice măsuri de coordonare a răspunsului la astfel de incidente, în contextul intensificării activității de securitate și al activării patrulărilor NATO în spațiul aerian regional. Ursula von der Leyen a afirmat anterior că Rusia și Belarus sunt responsabile pentru astfel de situații, considerate o amenințare la adresa securității flancului estic al Uniunii Europene, relevă Politico.
Aliații europeni ai Statelor Unite încep treptat să se distanțeze de Washington după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, informează Foreign Policy. Publicația menționează că această tendință se atestă pe fondul discuțiilor tot mai frecvente din UE privind autonomia strategică și reducerea dependenței de politica americană. Foreign Policy amintește că, inițial, liderii europeni au încercat să se adapteze stilului noii administrații americane, însă ulterior au apărut îndoieli privind fiabilitatea SUA ca partener strategic, în contextul reducerii prezenței militare în Europa și al tensiunilor comerciale. Potrivit analizei publicației, mai multe state europene au început deja să ia decizii menite să diminueze dependența de Statele Unite, inclusiv în domeniul apărării și al achizițiilor strategice. Foreign Policy relevă că acest proces este însoțit de consolidarea unor noi formate internaționale de cooperare și de o creștere a rolului Ucrainei ca actor militar și tehnologic în arhitectura de securitate europeană.
Ministrul de externe de la Erevan, Ararat Mirzoyan, a acordat un interviu publicației armene Panorama în care a evitat să comenteze direct speculațiile privind o posibilă implicare a Statelor Unite în alegerile parlamentare anticipate din 7 iunie. Publicația notează că secretarul de stat american Marco Rubio ar urma să vină la Erevan în ajunul scrutinului, într-un context politic sensibil, marcat de apropierea Armeniei de Uniunea Europeană și de reducerea influenței Rusiei în regiune. Potrivit Panorama, consolidarea relațiilor dintre Erevan și Washington s-a accentuat după acordurile dintre Armenia și Azerbaidjan susținute de Statele Unite, considerate un semnal al slăbirii pozițiilor Moscovei în Caucazul de Sud. În același timp, Rusia și-a exprimat nemulțumirea față de noua orientare externă a autorităților armene și a cerut clarificări privind direcția politică a Erevanului, subliniază aceeași publicație.
Agenția DPA remarcă tensiunile în relațiile dintre China și Germania, reapărute după vizita unei delegații de parlamentari germani în Taiwan. Potrivit DPA, Ministerul chinez de Externe a criticat dur autoritățile de la Berlin, considerând că această vizită contravine principiului „o singură Chină”. Purtătoarea de cuvânt a diplomației chineze, Mao Ning, a subliniat, citată de aceeași sursă, că Taiwanul este parte integrantă a Chinei, iar contactele oficiale cu insula sunt incompatibile cu relațiile diplomatice dintre Berlin și Beijing. DPA notează că delegația germană, condusă de un deputat din Partidul Verzilor, urmează să aibă întâlniri cu oficiali taiwanezi, inclusiv cu președintele Lai Ching-te, pe care China îl consideră separatist. În același context, agenția de presă amintește că, pe fondul intensificării contactelor politice și militare în regiune, tensiunile privind statutul Taiwanului rămân un subiect sensibil în relațiile dintre China, Statele Unite și partenerii europeni.
CNN informează că Statele Unite și Iranul încearcă să depășească divergențele privind formulările unui posibil acord referitor la programul nuclear iranian și la ridicarea sancțiunilor economice. Potrivit surselor americane citate de postul de televiziune, principalele neînțelegeri vizează soarta rezervelor de uraniu puternic îmbogățit și condițiile în care Teheranul ar putea beneficia de deblocarea activelor și relaxarea restricțiilor financiare. CNN notează că prezența delegației iraniene la negocierile din Qatar este considerată un semnal pozitiv, iar ambele părți afirmă că există șanse pentru un compromis în perioada următoare. În același timp, administrația americană insistă că orice sprijin economic pentru Iran va depinde de progrese concrete în dosarul nuclear, în timp ce Teheranul evită deocamdată angajamente publice clare privind programul său atomic, conchide CNN.
Publicația israeliană Mako relatează, citând surse din serviciile de informații americane și israeliene, că după recentele lovituri efectuate de SUA și Israel, Iranul a reluat producția de rachete balistice și alte sisteme de armament. Potrivit evaluărilor publicației, Teheranul a repornit parțial liniile de producție pentru rachete, drone și sisteme antiaeriene, folosind infrastructura neafectată și componente rămase intacte. Analiștii citați de Mako estimează că Iranul ar putea reface în câteva luni capacitatea de producție a dronelor și ar putea crește semnificativ producția de rachete în decurs de un an. Aceeași publicație notează că procesul de refacere ar fi fost facilitat inclusiv de sprijin extern, în timp ce unele evaluări indică faptul că impactul loviturilor anterioare a fost mai limitat decât se estima inițial.
