Dronele și inteligența artificială pot decide viitorul războiului din Ucraina, spun analiștii
Intensificarea atacurilor tehnologice arată că războiul din Ucraina a devenit un instrument de influență globală care redefinește hărțile de putere, consideră politologul român Cătălin Gabriel Done. Potrivit acestuia, miza conflictului depășește acum simplul câmp de luptă, țintind direct spațiul informațional și infrastructura energetică.
„Dacă privim atacurile masive lansate de Rusia asupra Ucrainei în aceste ultime zile, exclusiv prin lentila militară, cred că riscăm să ratăm ceea ce este cu adevărat important și anume faptul că nu mai asistăm doar la un schimb de lovituri între două state, ci la manifestarea unei transformări mai profunde a ordinii internaționale. Ce vedem astăzi este un război care se desfășoară simultan în mai multe spații - atât pe câmpul de luptă, cât și în infrastructura energetică, precum și în ecosistemul informațional global”, a declarat Cătălin Gabriel Done, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, ediția din 25 mai.
Strategia Kremlinului - uzură militară și presiune psihologică
Politologul afirmă că Federația Rusă continuă să-și mențină capacitatea de rezistență prin intermediul economiei de război și al controlului statului asupra producției militare.
Expertul consideră că Moscova urmărește transformarea conflictului într-un război de durată, menit să erodeze capacitatea de rezistență a Ucrainei și a Occidentului.
„Rusia pare să fi înțeles că victoria în sensul clasic al termenului este dificil de obținut. În schimb, încearcă să transforme conflictul într-un proces permanent de uzură militară, economică, politică și chiar psihologică”, a punctat Done.
În același timp, politologul avertizează că obiectivul strategic al Kremlinului rămâne refacerea unei sfere de influență în Europa de Est: „Obiectivul fundamental al lui Putin și al Rusiei este reconstruirea unei sfere de influență în care Rusia să fie recunoscută ca pol de putere indispensabil pentru securitatea europeană”.
Belarusul, punte de negociere
Analistul a mai remarcat și rolul Belarusului în dinamica diplomatică regională, în contextul apariției unor canale indirecte de comunicare între Rusia și Occident.
„Trei lucruri poate urmări Putin prin Belarus - și nu doar Putin, ci și Uniunea Europeană. În primul rând, orice contact occidental cu Minskul reprezintă, dacă vreți, indirect o breșă în politica de izolare a Moscovei și o breșă pentru Putin în politica de unitate, de bloc european”, a spus Cătălin Gabriel Done.
Relația Moscovei cu Beijingul demonstrează intenția Rusiei de a-și consolida poziția geopolitică în raport cu Occidentul, a adăugat analistul.
„Vizita la Beijing a lui Putin ne demonstrează nu vasalitate, ci capacitatea Kremlinului de a gestiona relațiile economice și politice internaționale cu principalul 'challenger' (competitor - n.r.) la adresa hegemoniei americane. Iar, în al doilea rând, folosirea tuturor capacităților de război ale Federației Ruse este un semnal clar că Putin este determinat să-și ducă la îndeplinire planul acela de a reîngloba Ucraina în propria sferă de influență, de a elimina orice discuție despre parcursul european și euroatlantic al Ucrainei și de a numi la Kiev, prin propria sa inițiativă, o conducere vasală Rusiei”, a atenționat Done.
Sprijinul occidental pentru Ucraina și interesele strategice
Politologul consideră că folosirea armamentului greu de către Rusia nu va determina automat o creștere a livrărilor militare occidentale către Ucraina, în special în contextul poziției administrației republicane din SUA.
„Nu cred că utilizarea armamentului greu de către Federația Rusă va impulsiona, într-un fel sau altul, livrările de armament, pentru că decizia lui Donald Trump și a administrației republicane este aceea de a păstra un nivel minim de furnizare a armamentului. Însă poate influența extrem de mult modul în care acest război se va desfășura prin utilizarea de arme convenționale sau neconvenționale, va fi modul în care Ucraina va negocia cu SUA cedarea de drepturi patrimoniale asupra infrastructurii de inteligență artificială pentru drone și asupra infrastructurii de construcție a dronelor”, a anticipat Cătălin Gabriel Done.
Expertul afirmă că viitorul colaborării dintre Kiev și Washington va fi influențat tot mai mult de interese economice și tehnologice.
„Politica extractivă, 'business to business', va fi cea care va determina soarta războiului în viitorii ani. Aceasta este cheia cu care Ucraina poate câștiga mai mult sprijin și o articulare a răspunsului diplomatic al SUA împotriva Federației Ruse. În ultima perioadă, contactele dintre Ucraina și SUA s-au intensificat tocmai pentru că americanii își doresc să testeze infrastructura militară ucraineană, armamentul ucrainean, dronele ucrainene. Cred că, în viitorul apropiat, poate chiar în această toamnă, vom asista la semnarea unor acorduri între Ucraina și SUA, implicit România, pentru că urmează ca o parte din dronele ucrainene să fie construite în România”, a conchis Done, la postul public de televiziune din R. Moldova.
Un atac cu rachete balistice, lansat de armata rusă noaptea trecută asupra orașului ucrainean Odesa, s-a soldat cu moartea unei persoane. Exploziile puternice au fost auzite la scurt timp după declanșarea alertei aeriene, iar autoritățile au raportat lovituri asupra infrastructurii civile și pagube în zone rezidențiale.
Ofensivele rusești au provocat victime și distrugeri și în regiunile Donețk și Dnipropetrovsk, în timp ce la Kiev continuă lucrările de înlăturare a consecințelor bombardamentelor masive lansate în noaptea de 24 mai asupra capitalei ucrainene.
De asemenea, Rusia a anunțat „lovituri sistematice” asupra întreprinderilor industriei de apărare din Kiev, vizând infrastructura implicată în proiectarea și producerea dronelor utilizate de forțele ucrainene. Avertismentul a fost lansat luni, 25 mai, de către Ministerul de Externe de la Moscova, care le recomandă cetățenilor străini să părăsească Kievul cât mai curând posibil.
