Politic

Votat în Guvern: Clădirea Legislativului revine în administrarea Parlamentului, după 17 ani

După 17 ani de incertitudine birocratică, sediul Parlamentului Republicii Moldova reintră în legalitate. „Plimbată” de aproape două decenii prin gestiunea mai multor ministere ulterior lichidate, clădirea va fi administrată din nou de Secretariatul Parlamentului. Decizia a fost votată, pe 27 mai, de Guvern.

Prezint proiectul de hotărâre care prevede transmiterea clădirii Parlamentului din gestiunea temporară a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) în administrarea și gestiunea Secretariatului Parlamentului. Proiectul are scopul de a asigura administrarea eficientă a patrimoniului statului și de a ajusta cadrul necesar pentru utilizarea corespunzătoare a acestui bun imobil”, a declarat viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, la ședința de Guvern.

Astfel, după 17 ani de la preluarea de către alte ministere a dreptului de gestionare a sediului Parlamentului pentru reparație capitală, precum și după circa opt ani de la ultima tencuială rămasă fără procedura de dare în exploatare de către o comisie tehnică specializată, clădirea Legislativului revine „acasă”.

Ce s-a întâmplat?

Epopeea gestiunii clădirii Parlamentului a început în 2009, după protestele violente din 7 aprilie, când sediul Legislativului a fost devastat și incendiat. Procesul de renovare a fost unul dintre cele mai lungi și costisitoare proiecte de reconstrucție din istoria modernă a țării, oprit de mai multe ori din lipsă de fonduri.

Din 2009 până în prezent, clădirea a trecut prin gestiunea mai multor ministere, ulterior lichidate, atribuțiile fiind de fiecare dată preluate de instituțiile succesoare.

Primul minister care a preluat administrarea edificiului a fost Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului (MCDT). În perioada 2009 - 2016, au fost alocate investiții bugetare de peste 500 de milioane de lei.

Prima etapă a reparației a fost dată în exploatare în februarie 2014, când deputații s-au mutat în sediul renovat. Prima ședință în noua sală de plen modernizată a avut loc pe 13 februarie 2014. Lucrările la exterior, la gardul de protecție și la blocurile anexe au continuat până în 2016 - 2017.

A doua etapă, din perioada anilor 2016 - 2018, a presupus lucrări suplimentare în valoare de 581 de milioane de lei, contractate de Ministerul Economiei, succesorul MCDT.

Începând cu 2018, ministerul gestionar a devenit Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Din anul 2018 și până în prezent, MIDR nu a efectuat și nu a întreprins în privința clădirii Parlamentului acțiuni de finalizare a procedurii de reparație capitală.

Parlamentul a revenit „acasă” datorită Curții de Conturi

Blocajul instituțional era menționat anual în rapoartele de audit ale Curții de Conturi. Totul s-a schimbat după ultima ședință din 23 aprilie 2026, în care a fost reiterată aceeași „deficiență birocratică legată de procesul de dare în exploatare și transmitere a clădirii Parlamentului din gestiunea MIDR către Secretariatul Parlamentului (SP)”, ceea ce creează imposibilitatea de a înregistra sediul în Registrul Bunurilor Imobile.

Acest lucru continua să genereze neclarități privind responsabilitățile de întreținere a clădirii, deși sediul este utilizat pentru ședințele plenare încă din februarie 2014

MIDR spunea că s-au făcut numeroase demersuri pentru transmiterea clădirii, inclusiv documentația tehnică și două proiecte de hotărâri, însă situația rămânea blocată din lipsa unui răspuns din partea Secretariatului Parlamentului.

Pe de altă parte, Secretariatul Parlamentului a comentat pentru Teleradio-Moldova că motivul principal al tergiversării consta în faptul că agentul economic nu a notificat MIDR despre terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contract. Prin urmare, nu toate lucrările privind funcționalitatea sistemelor inginerești ale clădirii au fost finalizate și testate.

Din cauză că reparația a durat mult timp, au fost lichidate multe ministere, iar atribuțiile lor au fost preluate de alte instituții. Din momentul în care primim clădirea în gestiune, trebuie să înțelegem dacă reconstrucția a fost finalizată conform normelor de securitate. Trebuie să existe un document tehnic prin care o comisie specializată testează funcționalitatea tuturor sistemelor interioare. Cel mai important este sistemul antiincendiu, care este foarte complex, are patru subsisteme: stingere cu gaze, stingere cu apă și altele. Apoi sistemul de ventilare”, ne-a explicat, recent, Nicolae Munteanu, șeful Direcției Generale Administrative a Parlamentului.

CITIȚI ȘI:

Liubomir Guțu

Liubomir Guțu

Autor

Citește mai mult