Oana Țoiu: „Important este să ne respectăm cuvântul și să deschidem capitolele de negociere pentru R. Moldova și Ucraina. Iunie este momentul perfect”
Comisia Europeană va propune, pe 16 iunie, deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Propunerea va fi prezentată în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, deschizând calea pentru ca liderii celor 27 de state membre să aprobe formal decizia la summitul de la Bruxelles, programat pentru perioada 18-19 iunie.
Decizia vine după o blocadă de aproape doi ani cauzată de veto-ul fostului prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán. Declarațiile la reuniunea informală Gymnich a miniștrilor europeni de Externe, de la Limassol, Cipru, indică un consens larg în favoarea acțiunii imediate.
*„Trebuie să deschidem toate cele șase capitole de negocieri în această lună, iunie. Nu mai avem dreptul să așteptăm”, a declarat Kęstutis Budrys, ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, subliniind că sprijinirea R. Moldova și Ucrainei în procesul de integrare este inseparabilă de consolidarea securității europene.
„Iunie este momentul perfect”
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a insistat că deschiderea capitolelor de negocieri este o obligație de coerență politică, nu o favoare.
„Ceea ce este foarte important este să ne respectăm cuvântul și să deschidem capitolele de negocieri pentru Moldova și Ucraina și să facem acest lucru imediat. Iunie este momentul perfect pentru aceasta, întrucât avem și Consiliul. Nu este vorba doar despre viitorul european la care aspiră vecinii noștri, ci și despre munca pe care au depus-o și despre faptul că avem nevoie de legitimitate într-un proces bazat pe merit pentru a recunoaște reformele care au avut loc”, a declarat Oana Țoiu.
Estonia a mers mai departe, cerând deschiderea tuturor celor șase clustere.
Ministrul de Externe estonian, Margus Tsahkna, a motivat această poziție prin argumente de securitate structurală: „Deschiderea tuturor capitolelor de negociere pentru Ucraina și Moldova [este necesară] pentru că există înțelegerea faptului că, în viitor, nu putem avea zone de neutralitate sau astfel de zone-tampon între Uniunea Europeană, NATO și Rusia”.
Kallas: „Sperăm să avem vești bune, dar niciodată nu poți să știi”
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat că procesul diplomatic este în curs, precizând că reprezentanții maghiari se aflau la Bruxelles pentru discuții în paralel cu reuniunea Gymnich.
„Reprezentanții maghiari sunt la Bruxelles astăzi, discutând și alte probleme. Sperăm că ne vor da vești bune despre începerea deschiderii clusterelor. La Bruxelles, oamenii lucrează. Sper să avem vești bune, dar niciodată nu poți să știi”, a declarat Kallas.
Ea a adăugat că „ideea din spatele acestui lucru este foarte bună”, reiterând că Ucraina aduce „cunoștințe și puncte forte de securitate la masa europeană”, dar a recunoscut că „aceste procese iau timp”.
Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, și-a fixat, anterior, ca obiectiv deschiderea tuturor clusterelor pentru R. Moldova și Ucraina până în iulie, primul sub președinția cipriotă a Consiliului UE, celelalte cinci sub președinția irlandeză, care începe din 1 iulie.
R. Moldova a depus cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022 și a obținut statut de candidat pe 23 iunie 2022, la numai trei luni de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Prima conferință interguvernamentală, care marchează deschiderea formală a negocierilor, s-a desfășurat pe 25 iunie 2024. Procesul de screening al acquis-ului comunitar a fost finalizat. Guvernul de la Chișinău și-a stabilit ca obiectiv finalizarea provizorie a negocierilor până la începutul anului 2028.
Potrivit Comisarului pentru Extindere, Marta Kos, R. Moldova este „top performer” în rândul statelor candidate în ceea ce privește ritmul implementării reformelor. Potrivit German Marshall Fund, R. Moldova a avansat de la depunerea candidaturii până la deschiderea negocierilor mai rapid decât oricare alt stat candidat din istoria recentă a procesului de extindere a UE.
Totuși, ritmul negocierilor nu depinde exclusiv de performanțele de reformă ale Chișinăului. În cazul blocajului ungar, care a vizat Ucraina, a fost afectată colateral și R. Moldova.
Anterior, ministra Oana Țoiu a menționat în mod explicit că, după aderarea la UE, România și-a triplat PIB-ul, invocând această experiență ca argument pentru beneficiile concrete ale integrării europene pentru state aflate în curs de aderare.
Procesul de negociere de aderare la UE este structurat în 33 de capitole, grupate în șase clustere tematice. Primul cluster, dedicat statului de drept, instituțiilor democratice și funcționării economiei, este, prin convenție, primul care se deschide și ultimul care se închide în orice negociere de aderare.
CITIȚI ȘI:
