Revista presei internaționale | Problemele de pe front determină Rusia să atace tot mai des orașele ucrainene; SUA speră la un acord de pace rapid cu Iranul
Presa internațională urmărește intensificarea confruntării dintre Rusia și Ucraina, pe fondul noilor atacuri aeriene rusești lansate noaptea trecută asupra Kievului. Între alte teme abordate de publicațiile străine se numără eforturile diplomatice occidentale pentru încheierea conflictelor majore, dar și consolidarea cooperării dintre Uniunea Europeană și Armenia în contextul presiunilor exercitate de Rusia.
Rusia a lansat noaptea trecută noi atacuri aeriene asupra Kievului, folosind drone și rachete de diferite tipuri, inclusiv balistice, relatează BBC. Potrivit serviciului de presă, în urma noului raid aerian asupra țării, au murit cel puțin 18 civili, alți peste 100 fiind răniți. BBC amintește că președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase anterior despre pregătirile Moscovei pentru noi lovituri masive asupra Kievului și a altor regiuni ale țării, precizând că intensificarea acestor atacuri e determinată de problemele pe care le întâmpină armata rusă pe câmpul de luptă.
O poziție similară a exprimat azi și ambasadorul Uniunii Europene în Ucraina, Katerina Mathernova, notează AFP. Potrivit agenției de presă, diplomatul european e de părere că noile atacuri masive ale Rusiei asupra Ucrainei reflectă dificultățile întâmpinate de Moscova pe câmpul de luptă. Mathernova a amintit, citată de aceeași sursă, că loviturile asupra Kievului au avut loc după o serie de amenințări formulate de Kremlin și avertismente ale autorităților ucrainene privind pregătirea unui nou val de atacuri. Potrivit ambasadorului, sprijinul financiar și militar oferit de Uniunea Europeană permite Ucrainei să reziste, în timp ce Rusia se confruntă cu o diminuare a resurselor economice și umane necesare continuării războiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite și Europei să ofere un răspuns ferm după noul atac aerian masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei, relatează Unian. Agenția îl citează pe liderul ucrainean, care a afirmat că raidul din noaptea de 2 iunie demonstrează că amenințarea atacurilor cu rachete va persista atât timp cât Ucraina nu va dispune de suficiente mijloace de apărare. Zelenski a îndemnat statele europene să accelereze dezvoltarea unor sisteme proprii de apărare antiaeriană capabile să intercepteze rachete balistice. Totodată, președintele ucrainean a solicitat Washingtonului continuarea livrărilor de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot.
Financial Times scrie că dificultățile întâmpinate de Rusia pe frontul din Ucraina încep să aibă efecte tot mai vizibile asupra situației interne și ar putea reprezenta, în timp, o amenințare la adresa puterii președintelui rus Vladimir Putin. Ziarul remarcă faptul că autoritățile ruse au renunțat anul acesta la prezentarea pe scară largă a tancurilor și tehnicii grele la parada de 9 mai de la Moscova, invocând riscul atacurilor ucrainene cu drone. Publicația notează că, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice, războiul afectează tot mai mult viața cotidiană din Rusia, prin perturbarea activității aeroporturilor, restricții de comunicații și presiuni asupra pieței combustibililor. Financial Times subliniază că apariția unor evaluări critice ale războiului chiar și în cercuri apropiate Kremlinului sugerează o creștere a nemulțumirilor în rândul elitelor ruse, amintind că în istoria Rusiei eșecurile militare au provocat adesea schimbări politice majore.
Bloomberg continuă subiectul, dezvăluind că oficiali guvernamentali ruși l-au avertizat pe Vladimir Putin că Rusia nu își mai poate permite nivelul actual al cheltuielilor pentru războiul din Ucraina, ceea ce reflectă divergențe tot mai vizibile în interiorul Kremlinului. Potrivit agenției de presă, economiști din cadrul Ministerului Finanțelor și Băncii Centrale avertizează că prelungirea conflictului va accentua deficitul bugetar și va face mult mai dificilă stabilizarea economiei ruse. În schimb, reprezentanții Ministerului Apărării se opun reducerii cheltuielilor militare și solicită fonduri suplimentare, argumentând că numeroase sectoare economice depind de comenzile industriei de apărare, remarcă Bloomberg. Potrivit agenției de presă, autoritățile de la Moscova analizează noi măsuri fiscale și reduceri de cheltuieli pentru a acoperi deficitul bugetar, care a depășit deja nivelul prevăzut pentru întregul an.
Președintele american Donald Trump i-a cerut omologului său chinez, Xi Jinping, să contribuie la relansarea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, dezvăluie South China Morning Post. Potrivit publicației, solicitarea a fost formulată în timpul summitului desfășurat la Beijing în luna mai, când Trump ar fi afirmat că negocierile dintre Kiev și Moscova au intrat într-un impas. Ziarul amintește că negocierile directe dintre Ucraina și Rusia nu au înregistrat progrese semnificative după discuțiile desfășurate la Istanbul în 2025, ceea ce a determinat administrația americană să intensifice presiunile pentru găsirea unei soluții negociate.
Președintele american Donald Trump se confruntă cu dificultăți tot mai mari în dosarele internaționale majore, inclusiv în eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina, relatează The New York Times. Publicația amintește că Trump promisese anterior o încheiere rapidă a conflictului, însă negocierile nu au produs până acum rezultate semnificative, iar oficiali americani și ruși își exprimă tot mai des nemulțumirea față de ritmul discuțiilor. Potrivit unor surse citate de The New York Times, Moscova dorește un proces diplomatic mai stabil și mai instituționalizat, cu întâlniri regulate și canale permanente de comunicare cu Washingtonul. Publicația notează că administrația Trump întâmpină provocări și în relația cu Iranul, unde perspectivele unui acord durabil rămân incerte, în pofida continuării negocierilor.
The Economist scrie că liderii europeni încearcă să își asume un rol mai important în căutarea unei soluții diplomatice pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, însă nu au conturat încă o strategie clară care să depășească obiectivul susținerii Ucrainei pe termen scurt. În plus, oficialii europeni consideră că președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar fi dispus să accepte concesii semnificative, ceea ce limitează perspectivele unor tratative constructive. The Economist amintește că statele europene asigură în prezent cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar destinat Ucrainei, pe fondul intensificării cooperării în domeniul apărării și al lansării unor inițiative comune pentru monitorizarea unui eventual armistițiu.
Uniunea Europeană pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care va include noi restricții asupra „flotei fantomă” și a veniturilor obținute de Moscova din exporturile de petrol, relatează Politico. Potrivit publicației, statele membre urmăresc adoptarea noilor măsuri până la sfârșitul săptămânii viitoare și susțin menținerea plafonului actual al prețului petrolului rusesc pentru a limita veniturile Kremlinului. Politico notează că pachetul ar putea include sancțiuni împotriva companiilor energetice ruse Lukoil și Rosneft, precum și noi măsuri împotriva navelor utilizate pentru ocolirea restricțiilor occidentale. Publicația remarcă faptul că Bruxellesul continuă strategia de creștere a presiunii asupra Moscovei, considerând că Ucraina ar putea avea în toamnă o poziție mai favorabilă în eventualele negocieri de pace cu Rusia.
Uniunea Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru Armenia pe fondul tensiunilor dintre Erevan și Moscova legate de orientarea proeuropeană a țării, relatează Eurointegration. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, citat de publicație, că UE rămâne un partener de încredere pentru Armenia și a subliniat sprijinul acordat pentru consolidarea rezilienței democratice și combaterea amenințărilor hibride. Potrivit surselor citate, premierul armean, Nikol Pashinyan, a afirmat că nu există în prezent motive pentru organizarea unui referendum privind alegerea între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică. Declarațiile au fost făcute în contextul presiunilor politice și economice exercitate de Moscova asupra Erevanului înaintea alegerilor parlamentare din Armenia programate pe 7 iunie, relevă Eurointegration.
Majoritatea publicațiilor internaționale continuă să urmărească evoluția crizei din Orientul Mijlociu, izbucnită pe 28 februarie în urma atacurilor americano-israeliene asupra țintelor militare din Iran, declanșate în urma eșecului negocierilor privind limitarea programului nuclear al Teheranului. Președintele american Donald Trump estimează că Statele Unite și Iranul ar putea ajunge în decurs de o săptămână la un acord privind prelungirea armistițiului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, relatează ABC News. Liderul de la Casa Albă a precizat, citat de aceeași sursă, că documentul nu este încă finalizat, întrucât mai există aspecte care trebuie negociate între cele două părți. Potrivit lui Trump, discuțiile continuă într-un ritm susținut, în pofida informațiilor privind o posibilă suspendare a negocierilor de către Teheran. ABC News notează că președintele american consideră că o soluție diplomatică ar fi preferabilă unei confruntări militare și susține că tensiunile recente dintre Israel și Hezbollah s-au redus în urma intervențiilor Washingtonului.
Președintele american Donald Trump a avut o convorbire tensionată cu premierul israelian Benjamin Netanyahu după recentele atacuri ale Israelului asupra Libanului, relatează Axios. Potrivit surselor citate de publicație, liderul de la Casa Albă și-a exprimat nemulțumirea față de escaladarea conflictului și l-a avertizat pe Netanyahu împotriva unor eventuale lovituri asupra Beirutului. Axios notează că Trump consideră că acțiunile Israelului riscă să afecteze negocierile dintre Statele Unite și Iran și să amplifice izolarea diplomatică a Israelului. Publicația amintește că tensiunile dintre cei doi lideri au apărut pe fondul eforturilor Washingtonului de a obține un acord care să includă și încetarea ostilităților din Liban.
