Adunarea Populară a Găgăuziei rămâne fără președinte interimar: „Am epuizat toate încercările posibile de a organiza alegerile”
Nicolai Ormanji a anunțat marți, pe 2 iunie, că își depune mandatul de președinte interimar al Adunării Populare a Găgăuziei (APG). Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing organizat imediat după eșuarea unei noi ședințe a legislativului regional. Deputații locali nu au putut aproba documentul de compromis pentru desfășurarea alegerilor în APG, din cauza lipsei de cvorum.
Nicolai Ormanji a deținut această funcție din 27 noiembrie 2025. Potrivit acestuia, în toată această perioadă, deputații au încercat de două ori să lanseze procesul electoral, însă ambele tentative au fost blocate de instanțele de judecată.
Calea de ieșire din acest blocaj juridic ar fi trebuit să fie, potrivit lui Ormanji, „un proiect de hotărâre elaborat de comisia mixtă de lucru, cu medierea părții turce și a ambasadelor europene”.
„Acest document urma să depășească contradicțiile existente între Codurile electorale ale Republicii Moldova și UTA Găgăuzia și să permită formarea unui organ legitim temporar pentru organizarea alegerilor în autonomie”, a declarat Nicolai Ormanji.
Totuși, aprobarea acestui document a eșuat, la ședință prezentându-se doar 13 deputați locali din cei 35.
Ormanji i-a criticat pe cei care îi acuză pe autorii documentului de „cedarea intereselor” autonomiei în favoarea Chișinăului.
„Am epuizat toate încercările posibile de a organiza alegerile. Păstrarea atribuțiilor noastre erau specificate în această hotărâre. Nu am cedat nimic, dimpotrivă - le salvam. Însă, dacă acum Curtea Constituțională sau Parlamentul vor modifica legislația, Adunarea Populară nu va mai avea competența de a organiza alegeri. Aceste responsabilități vor trece la Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. Responsabilitatea pentru această pierdere va cădea pe umerii celor care strigau despre 'cedarea competențelor'”, a declarat Ormanji.
Comentând posibilitatea stabilirii unei noi date pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, Ormanji a subliniat că un astfel de pas ar fi iresponsabil în acest moment. În opinia sa, fără un organ electoral aprobat și format, autonomia riscă „să calce pe aceeași greblă pentru a treia oară”.
Totodată, Nicolai Ormanji a comentat declarațiile vicepreședintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, cu privire la necesitatea de a declara vacantă funcția de bașcan și organizarea unor moi alegeri odată cu cele pentru APG.
„Actuala legislatură de deputați are competența juridică de a face acest lucru, în contextul deciziei Curții de Apel Centru din 28 mai, care a menținut în vigoare sentința de condamnare a actualei bașcane, Evghenia Guțul. M-am consultat cu juriștii. Această decizie înseamnă că bașcanul nu își mai poate exercita atribuțiile. Suntem obligați ca, în termen de 90 de zile, să organizăm și să desfășurăm alegeri anticipate pentru funcția de bașcan”, a explicat Ormanji.
Totodată, el a recunoscut că problema schimbării bașcanului se lovește direct de aceeași criză profundă - în prezent, pur și simplu nu are cine să organizeze alegerile pentru conducerea regiunii, deoarece Consiliul electoral al Găgăuziei nu a fost format nici până la această oră.
La sfârșitul conferinței de presă, Nicolai Ormanji a solicitat includerea subiectului privind demisia sa pe ordinea de zi a următoarei ședințe a APG.
Deputații vor fi nevoiți fie să numească un nou președinte interimar, fie să lanseze procedura completă de alegere a unui nou spicher local.
Decizia de a demisiona a lui Nicolai Ormanji a venit la scurt timp după ce Adunarea Populară a Găgăuziei nu a întrunit cvorumul necesar pentru aprobarea documentului de compromis menit să deblocheze organizarea alegerilor în regiune.
Mandatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG) a expirat în noiembrie 2025, iar datele stabilite pentru vot, 22 martie și 21 iunie 2026, au fost anulate succesiv de instanța de judecată.
Potrivit unui studiu al Asociației ADEPT, criza instituțională din Găgăuzia a traversat trei faze. Prima a durat din august până în noiembrie 2025 și a fost determinată de dizolvarea organului electoral central permanent în 2023, motivul invocat fiind întreținerea costisitoare a acestuia. În noiembrie, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea APG de a dizolva autoritatea electorală locală.
A doua fază a avut loc în perioada decembrie 2025 - februarie 2026, fiind dominată de disputa privind denumirea organului electoral. Curtea Supremă de Justiție a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei privind completarea componenței organului electoral până la soluționarea în fond a disputei, iar APG a anulat alegerile fixate pentru 22 martie.
A treia fază a început în martie 2026 și vizează constituirea unui organ electoral din șase membri - fără nominalizările obligatorii din partea instanțelor judecătorești, precum și tensiuni politice cauzate de adresarea APG și a partidelor de opoziție către organizații internaționale precum OSCE, acuzând autoritățile de la Chișinău de blocaj și de încălcarea autonomiei politice a regiunii.
Faza curentă este marcată și de sesizările Ministerului Justiției la Curtea Constituțională privind controlul constituționalității mai multor prevederi ale legislației, printre care competența APG de a aproba membrii organului electoral central și implicarea sa în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale - Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate.
Într-un stat unitar, aceste instituții nu pot funcționa cu subordonare dublă, susține Ministerul Justiției. Asociația ADEPT estimează că blocajul ar putea fi depășit în toamna anului curent.
CITIȚI ȘI:
