Deblocarea alegerilor din Găgăuzia cere compromisuri. Analist Promo-LEX: „Sunt două scenarii. Lucrurile trebuie puse la punct”
Blocajul din cadrul Adunării Populare a Găgăuziei (APG) este rezultatul lipsei de comunicare și al refuzului unor actori de a participa la discuții. Există două scenarii care ar putea debloca organizarea alegerilor din regiune, iar depășirea crizei depinde de identificarea unui compromis între Chișinău și Comrat, susține Igor Bucătaru, analist în cadrul Asociației Promo-LEX.
Unul dintre scenariile avansate de Bucătaru este că Parlamentul de la Chișinău ar putea modifica Codul Electoral pentru a permite Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău să organizeze și alegeri regionale. De asemenea, se poate aștepta decizia Curții Constituționale (CC), care urmează să se pronunțe asupra sesizării depuse de Ministerul Justiției, ce urmează să clarifice dacă regulile aplicate alegerilor locale pot fi extinse și în cazul Găgăuziei, oferind, astfel, o cale legală pentru deblocarea scrutinului.
Potrivit expertului, confruntările politice și existența unor „poziții radicale” afectează capacitatea instituțiilor din regiune de a adopta decizii ce pot complica și mai mult funcționarea regiunii și procesul electoral.
„Lucrurile trebuie puse la punct. (...) Cât va fi posibil, trebuie de văzut unde poate fi găsit un compromis. Nu de mers pe mâna radicalilor”, a declarat Igor Bucătaru, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
În prezent, criza este alimentată de faptul că nu este format Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, singura autoritate funcțională fiind CEC-ul Republicii Moldova.
„Trebuie să reișim din faptul că noi avem o APG care nu poate aproba legi locale, acte normative locale, ci doar niște hotărâri. Și în acest sens, aprobarea acestei hotărâri, care ar ține cont de anumite prevederi din legislația națională și cele din legislația regională și era soluția de compromis”, explică analistul.
Deși se poate face o analogie cu alegerile locale, unde CEC preia organizarea scrutinului, în cazul în care consiliul local de nivelul doi lipsește, Codul electoral actual nu prevede în mod explicit că această regulă se aplică și în cazul alegerilor regionale. Prin urmare, implicarea CEC de la Chișinău pentru a debloca scrutinul din Găgăuzia rămâne o problemă juridică nerezolvată, a punctat Bucătaru.
Un scenariu este că „Parlamentul poate modifica legea, iar atunci CEC ar putea organiza alegerile”, anticipează expertul. Altă opțiune este că „Curtea Constituțională poate să vină cu o viziune mai largă asupra situației și să așeze lucrurile. (...) Acolo este un subiect îngust al Ministerului Justiției. Și e vorba dacă poate sau nu APG să formeze acel Consiliu Electoral Central. Pot să vă zic: în practica internațională este ceva obișnuit ca, în autonomii, autoritățile regionale să le formeze”, a mai declarat Igor Bucătaru.
Totuși, potrivit analistului, în UTA Găgăuzia „nu s-ar dori ca lucrurile să fie rezolvate prin Curtea Constituțională, pentru că asta exclude partea de negociere, de comunicare. Fiindcă așa cum va spune Curtea Constituțională, așa va fi și punct. Sau Parlamentul va modifica, de exemplu, legislația, se organizează alegerile și punct”, a subliniat Bucătaru.
Alegerile pentru funcția de bașcan pot genera noi dificultăți juridice
Expertul avertizează că orice soluție trebuie consultată, pentru a evita percepția unei intervenții excesive a autorităților centrale în activitățile autonomiei. Din acest motiv, Chișinăul trebuie să explice opiniei publice cauzele care au generat actuala criză.
„Partea proastă va fi că se va crea impresia că Chișinăul se implică direct. (...) Și aici mult contează comunicarea. De comunicat cât mai mult despre cine se face vinovat de această situație”, a îndemnat Igor Bucătaru.
Cu referire la funcția de bașcan al Găgăuziei, expertul atrage atenția că eventualele alegeri anticipate ar putea genera probleme similare celor existente în cazul Adunării Populare.
„Trebuie să fie declarată vacanța respectivă și trebuie să fie declarate alegeri noi. Iarăși vor veni celelalte probleme, atât timp cât nu este un consiliu local sau cei ce își asumă problemele. Nu putem să ne grăbim, să fixăm data în momentul în care încă nu e clar care va fi mecanismul”, a explicat Bucătaru, adăugând că stabilirea unei date pentru alegeri fără clarificarea procedurilor legale riscă să genereze noi blocaje.
Ședința Adunării Populare a Găgăuziei (APG) din 2 iunie, la care urma să fie examinat un document de „compromis” privind scrutinul pentru legislativul local, a eșuat din lipsă de cvorum. Imediat după aceasta, Nicolai Ormanji a anunțat că își depune mandatul de președinte interimar al APG.
Totodată, vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, a declarat că funcția de bașcan ar trebui declarată vacantă, iar autoritățile să stabilească data unor noi alegeri. Potrivit lui, decizia Curții de Apel Chișinău de a menține în vigoare sentința primei instanțe în privința Evgheniei Guțul o privează pe aceasta de posibilitatea de a-și exercita atribuțiile de bașcană a Găgăuziei.
Dosarul alegerilor din Găgăuzia, la Curtea Constituțională
Amintim că alegerile din UTA Găgăuzia sunt blocate de peste jumătate de an, pe fondul unor dispute juridice și politice legate de modul de organizare a scrutinului.
Mandatul APG a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile planificate pentru primăvara și vara anului 2026 au fost anulate succesiv de instanță. Conform unei analize ADEPT, această criză instituțională a trecut prin trei etape distincte. Totul a început cu dizolvarea ilegală a organului electoral local de către APG, în 2023. Decizie anulată ulterior de Curtea Supremă de Justiție din 27 noiembrie 2025. Ulterior, neînțelegerile privind denumirea și componența acestei structuri au blocat din nou scrutinul.
În faza curentă, Ministerul Justiției a contestat la Curtea Constituțională dreptul APG de a aproba membrii comisiei electorale și de a se implica în numirea șefilor locali din structurile de forță, precum MAI sau SIS, invocând că într-un stat unitar nu poate exista o dublă subordonare. Într-un stat unitar, aceste instituții nu pot funcționa cu subordonare dublă, susține Ministerul Justiției.
CITIȚI ȘI:
