UE caută soluții pentru refugiații ucraineni: Protecție prelungită, dar cu reguli mai stricte
Miniștrii Uniunii Europene se reunesc, pe 4 iunie, pentru a analiza prelungirea, pentru a șasea oară, a regimului de protecție temporară acordat refugiaților ucraineni. Discuțiile sunt însoțite de întrebări tot mai complexe privind criteriile de eligibilitate și viitorul acestor măsuri pe termen lung, notează The Kyiv Independent.
În centrul dezbaterilor se află și problema întoarcerii în Ucraina a celor peste patru milioane de cetățeni ucraineni care beneficiază în prezent de protecție în statele membre ale UE.
Mecanismul de protecție temporară, care trebuie reînnoit anual, nu oferă refugiaților o perspectivă clară asupra statutului lor pe termen lung. Între timp, mulți dintre aceștia și-au construit o nouă viață în țările-gazdă, ceea ce alimentează temerile că pierderea a aproximativ 10% din populația Ucrainei ar putea deveni permanentă.
„Fără recuperarea capitalului nostru uman, va fi dificil să atingem obiectivul integrării Ucrainei în Uniunea Europeană”, a declarat Oksana Diakun, adjuncta șefului misiunii Ucrainei pe lângă UE, în cadrul unui eveniment organizat la Bruxelles de Forumul Societății Civile al Parteneriatului Estic.
La rândul său, Marta Wytrykowska, reprezentantă a Serviciului European de Acțiune Externă, a subliniat că obiectivul UE este „să creeze condiții în Ucraina care să încurajeze revenirea populației și implicarea acesteia în reconstrucția, stabilitatea și viitorul european al țării”.
Totuși, disponibilitatea refugiaților de a reveni acasă rămâne incertă. Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie la comanda Centrului pentru Strategie Economică, doar 43% dintre refugiații ucraineni intenționează să se întoarcă în Ucraina.
În plus, opțiunile lor ar putea deveni mai restrânse în viitorul apropiat. Mai multe state membre analizează înăsprirea regulilor privind protecția temporară, iar aceste propuneri sunt discutate și la nivel european.
Printre măsurile propuse se numără diferențierea regiunilor Ucrainei în funcție de nivelul de risc, astfel încât doar persoanele provenite din zone considerate periculoase să beneficieze de protecție. De asemenea, este analizată posibilitatea excluderii bărbaților de vârstă militară, o inițiativă care, potrivit informațiilor apărute în presă, este susținută de Polonia, țara care găzduiește al doilea cel mai mare număr de refugiați ucraineni din UE.
Un oficial european de rang înalt a declarat înaintea reuniunii că viitorul statut juridic al persoanelor strămutate din Ucraina va fi discutat de miniștri, însă nu sunt așteptate decizii concrete în această etapă.
Astfel, refugiații ucraineni vor trebui să aștepte cel puțin până în luna iulie pentru eventuale clarificări. Incertitudinea generată de necesitatea reînnoirii anuale a statutului lor a fost criticată de comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty.
„Sunt necesare soluții durabile care să le permită ucrainenilor să își planifice viitorul. Milioane de oameni trăiesc în incertitudine, iar acest lucru le amplifică trauma”, a declarat acesta.
În cadrul aceluiași eveniment de la Bruxelles, a fost evidențiată și importanța unei abordări pe termen lung. Marcin Walecki, reprezentant al Fondului European pentru Democrație, a remarcat că bursele oferite studenților ucraineni și experiența profesională acumulată pe piața muncii din UE ar putea deveni, în timp, un avantaj important pentru Ucraina.
„Am putea spune că ucrainenii au ajuns deja în Uniunea Europeană. Ei doar așteaptă ca Ucraina să li se alăture”, a concluzionat Marcin Walecki.
CITIȚI ȘI:
