Propunerea Primăriei de creare a „Casei Naționalităților” nu este susținută de CMC
După mai bine de o oră de dezbateri contradictorii, inițiativa de creare a unei instituții publice municipale în domeniul relațiilor interetnice a eșuat să obțină numărul necesar de voturi în ședința din 4 iunie a Consiliului Municipal Chișinău (CMC).
Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate nu a participat la vot, iar consilierul Platformei „Demnitate și Adevăr”, Chiril Moțpan, s-a abținut.
Dezbaterile au început cu întrebări privind necesitatea unei noi structuri. Consiliera Partidului Socialiștilor, Silvia Grigore, a declarat că nu vede argumente suficiente pentru crearea acesteia.
Șeful Direcției juridice a Primăriei Chișinău, Valeriu Bogdan, a explicat că propunerea a apărut în urma discuțiilor dintre reprezentanții etniilor și administrația municipală.
„Ultima reuniune a acestor etnii a avut loc în acest an, 2026, cu primarul general și cu alte subdiviziuni, unde, prin comunicare, s-a ajuns la această idee”, a declarat Valeriu Bogdan.
Potrivit acestuia, municipiul Chișinău găzduiește 19 comunități etnice, iar în prezent nu există o instituție specializată care să gestioneze exclusiv acest domeniu.
Susținătorii proiectului au argumentat că noua structură ar reprezenta un instrument necesar pentru promovarea dialogului intercultural. Consiliera Mișcării Alternativa Națională (MAN), Eugenia Ceban, a afirmat că municipiul nu dispune în prezent de un spațiu dedicat tuturor comunităților etnice.
Vera Petuhov, șefa interimară a Secției social-umanitare și relații interetnice din cadrul Primăriei, a subliniat că, potrivit recensământului din 2024, aproximativ 13% din populația municipiului este formată din reprezentanți ai minorităților naționale.
„Republica Moldova a ratificat și a semnat Convenția-cadru cu privire la minoritățile naționale. Municipiul Chișinău este unica structură din Republica Moldova care are comisie pentru consolidarea relațiilor interetnice și acordă sprijin financiar pentru promovarea culturii, istoriei și tradițiilor minorităților naționale”, a spus Petuhov.
Aceasta a precizat că noua instituție ar urma să elaboreze politici publice dedicate minorităților naționale, să contribuie la susținerea populației de etnie romă, la studierea Holocaustului și la prevenirea discriminării rasiale.
Pe de altă parte, criticii proiectului au invocat lipsa unor informații clare privind costurile inițiativei și riscul suprapunerii competențelor cu structurile existente.
„O instituție nouă presupune, evident, cheltuieli. Angajare de personal, sediu – sunt cheltuieli suplimentare pe care trebuie să le suporte municipiul. În contextul situației existente în Chișinău, o instituție nouă cu personalitate juridică și atribuții specifice nu este o prioritate”, a declarat Chiril Moțpan, consilier al Platformei DA.
Socialistul Vlad Melnic a solicitat mai multe clarificări privind costurile și structura instituției.
„Este un risc. Nu avem claritate cât ne va costa această instituție”, a afirmat acesta.
Reprezentanții Primăriei au precizat că pentru lucrările de amenajare interioară a spațiului destinat viitoarei instituții sunt prevăzute cheltuieli de aproximativ șase milioane de lei.
Președinta fracțiunii PAS, Zinaida Popa, a invocat exemple din activitatea municipală care, în opinia sa, demonstrează că transformarea unor direcții în entități separate nu a produs rezultatele așteptate.
„Nu vom participa la așa gen de decizii cât nu avem siguranța că scopul acestei instituții este, într-adevăr, îmbunătățirea relațiilor cu etniile, toate etniile, nu cele susținute prin interese de partid”, a declarat Popa.
Proiectul a fost susținut de doar 24 de consilieri, insuficient pentru a fi aprobat.
CITIȚI ȘI:
