Demograful Vitalie Știrba, despre antirecordul istoric al nou-născuților: „În R. Moldova sunt tot mai puține mame tinere”
Republica Moldova a continuat să înregistreze o scădere a populației pe parcursul anului 2025, chiar dacă depopularea a încetinit comparativ cu 2024. O altă problemă demografică cronică cu care se confruntă țara noastră este natalitatea extrem de scăzută: în 2025, s-au născut doar 22.100 de copii, acesta fiind cel mai mic număr înregistrat de la declararea independenței.
Cele mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) arată că, la 1 ianuarie 2026, Republica Moldova număra puțin peste 2.3 milioane de locuitori cu reședință obișnuită. Totuși, aceste statistici nu includ toate categoriile de cetățeni.
„Aceste date nu îi includ pe cei care au locuit în țară mai puțin de nouă luni în ultimul an. De asemenea, nu includ populația de pe malul stâng al Nistrului și din municipiul Bender (Tighina - n.r.) și nici persoanele care locuiesc preponderent în alte țări”, a explicat Vitalie Știrba, cercetător științific la Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice, într-un interviu pentru Veronica Scorpan în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Cel mai alarmant fenomen demografic rămâne antirecordul istoric al natalității. Demograful asociază această scădere severă cu o reacție în lanț post-pandemică COVID-19, comparabilă istoric cu efectele demografice ale gripei spaniole din 1918.
„În același timp, scade nivelul de siguranță al tinerelor familii în contextul războiului din regiune și al dificultăților economice din perioada post-pandemică. În plus, asistăm la o scădere constantă a numărului de mame tinere și, în general, a numărului de femei de vârstă fertilă”, a declarat Știrba.
Migrația rămâne, totuși, motorul principal al depopulării, fiind responsabilă de peste 55% din declinul total. Soldul migrațional negativ a constituit aproape 13.000 de persoane dintr-o scădere totală de 23.000 de oameni.
„Să nu uităm că 2022 a fost anul imediat următor lockdown-ului, când s-au deblocat toate fluxurile migratorii, iar un număr semnificativ de persoane a plecat și pe fundalul panicii provocate de război. Odată ce situația s-a mai stabilizat, ritmul emigrărilor a scăzut”, a precizat expertul.
Unul dintre motivele invocate de demograf este reducerea decalajelor salariale raportate la costul de viață în țările europene.
„Observăm și o tendință de creștere a numărului de persoane care revin în Republica Moldova, în special cetățeni aflați la vârsta pensionării sau așa-numiții imigranți din primul val de migrație”, a subliniat Vitalie Știrba.
Potrivit cercetătorului, continuarea procesului de integrare europeană nu va provoca un nou val masiv de plecări: „Cei care au avut cu adevărat intenția să plece au plecat deja”.
Totuși, demograful spune că menținerea populației în țară în următorii ani va depinde direct de capacitatea autorităților locale de a moderniza infrastructura.
„În localitățile unde nu există acces la apă, canalizare sau alte servicii edilitare de bază, vom asista în continuare la o descreștere accentuată a numărului de locuitori”, a concluzionat Vitalie Știrba.
CITIȚI ȘI:
Peste 120.000 de moldoveni sunt înregistrați cu plecare definitivă în 2025
Nou-născuți în prima zi a anului: început de 2026 cu bucurie
Paritate: 19 fetițe și 19 băieței, născuți în prima zi a anului 2026, în R. Moldova
Natalitatea în R. Moldova scade alarmant: Cu 34% mai puțini nou-născuți în opt ani
