Blocajul alegerilor de la Comrat. Experți: Curtea Constituțională ar putea revizui statutul UTA Găgăuzia
În timp ce autoritățile de la Chișinău încearcă să deblocheze negocierile cu administrația de la Comrat privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, experții constată că motivul tergiversării acestui proces ar fi imixtiunea externă, menită să alimenteze instabilitatea politică. Totodată, Alexandru Tănase, fostul președinte al Curții Constituționale, avertizează că sesizarea depusă în înalta instanță poate redeschide disputa privind statutul Unității Teritoriale Autonome (UTA) Găgăuzia.
În contextul disputelor privind modificările legislative necesare pentru organizarea scrutinului și legitimitatea instituțiilor din regiune, expertul WatchDog.MD, Andrei Curăraru, susține că dialogul promovat de Guvern este o abordare corectă, însă consideră că blocajul actual servește mai degrabă intereselor Federației Ruse decât nevoilor reale ale Găgăuziei.
Potrivit lui, disponibilitatea Guvernului de a negocia un compromis cu autoritățile de la Comrat demonstrează că mecanismele dialogului instituțional sunt aplicate, însă acțiunile liderilor politici din regiune, care blochează procesul, lasă loc de întrebări.
„În Republica Moldova, Guvernul face corect când merge la negocieri și arată că nu vine cu o abordare de sus în jos, ci coboară la nivelul Comratului și vorbește de la egal la egal. Și, în sensul acesta, trebuie să arătăm cât de nelegitimi sunt acești oameni, că ei promovează mai degrabă obiectivele lui Șor decât obiectivele Găgăuziei”, a declarat Andrei Curăraru în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Influența Moscovei și costul întârzierii alegerilor
Expertul consideră că întârzierea alegerilor afectează direct dezvoltarea regiunii și împiedică implementarea proiectelor de care ar putea beneficia locuitorii Găgăuziei.
„Torpilarea înțelegerii, care se pare că era la nivel tehnic deja obținută, vine în urma vizitei domnului Ozerov, ambasadorul cu însărcinări speciale în Republica Moldova. Este o presiune din partea Federației Ruse. Fiecare zi în care nu sunt anunțate aceste alegeri și nu există o putere legitimă la Comrat care să aplice, nu știu, aceleași proiecte europene, să dezvolte regiunea, costă bani”, a subliniat Curăraru.
Găgăuzia și Transnistria, „instrumentele” Kremlinului
Expertul consideră că atât situația din Găgăuzia, cât și evoluțiile din regiunea transnistreană trebuie privite drept o confruntare geopolitică dintre Federația Rusă și Occident, prin care Moscova încearcă să proiecteze imaginea Republicii Moldova ca fiind o țară instabilă, nepregătită pentru integrarea europeană.
„Inclusiv procesele care se întâmplă în Găgăuzia, procesele care sunt legate de Transnistria, de pașaportizarea masivă a cetățenilor din stânga Nistrului sunt legate de semnale care se transmit și Chișinăului, și Bruxellesului. Ei vor să pară că Republica Moldova nu este pregătită pentru a fi membră a Uniunii Europene și aceasta ne vorbește foarte mult despre lipsa lor de capacitate de a face mai mult. Or, situația de pe frontul din Ucraina nu conduce la o concluzie că ei ar putea să se apropie cumva de Republica Moldova. Ei au utilizat toate mecanismele de presiune economică și de aceea trec la niște mișmașuri diplomatice și politice din interiorul Republicii Moldova”, a explicat Andrei Curăraru.
În actualul context regional, expertul WatchDog.MD apreciază că Rusia dispune de tot mai puține instrumente directe pentru a influența Republica Moldova. În aceste condiții, atenția se mută către acțiuni politice și campanii de influență menite să afecteze percepția privind stabilitatea statului și capacitatea acestuia de a avansa pe calea integrării europene.
Alexandru Tănase: Curtea Constituțională poate revizui statutul UTA Găgăuzia
În contextul divergențelor dintre Chișinău și Comrat, marcate de tensiuni legate de organizarea alegerilor în autonomie, sesizarea depusă de Ministerul Justiției la CC ar putea avea implicații mult mai ample decât simpla examinare a unor prevederi legislative. Fostul președinte al Curții, Alexandru Tănase, susține că judecătorii constituționali ar putea ajunge să analizeze inclusiv constituționalitatea modificărilor operate în Legea Supremă în perioada guvernării comuniste.
„Sesizarea de la CC, chiar dacă vizează unele aspecte ce țin de legi, în realitate deschide, potrivit Constituției Republicii Moldova și competențelor CC, posibilitatea de a examina însăși constituționalitatea modificărilor operate în Constituție de către Vladimir Voronin și Marc Tkaciuk. Or, la acea etapă, avizul a fost dat de CC pentru un alt proiect decât cel care a fost votat în Parlament. Și e o practică internațională ca, atunci când Parlamentul depășește limitele revizuirii acceptate de Curtea Constituțională, asemenea modificări să fie recunoscute neconstituționale și să fie eliminată din textul Constituției. Curtea are deschisă posibilitatea să verifice și acest aspect. Și cei de la Comrat trebuie să încerce să înțeleagă în ce joc periculos îi bagă rușii pe ei acum”, a avertizat constituționalistul Alexandru Tănase, la TVR Moldova.
Dincolo de dimensiunea juridică, fostul ministru al Justiției atenționează că actorii politici de la Comrat trebuie să conștientizeze consecințele acțiunilor lor și riscurile implicării în confruntări care depășesc cadrul politicii interne.
Criza politică și instituțională din Găgăuzia continuă să se adâncească, iar demisia președintelui interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, riscă să blocheze și mai mult activitatea Legislativului din regiune și procesul de pregătire a scrutinului. În ședința din 10 iunie, examinarea demisiei lui Nicolai Ormanji, a provocat dispute între deputații de la Comrat, iar întrunirea a fost întreruptă când nu a mai putut fi asigurat cvorumul.
Și ședința Adunării Populare a Găgăuziei din 2 iunie, la care urma să fie examinat documentul de „compromis” privind scrutinul pentru legislativul local, a eșuat din lipsă de cvorum.
Totodată, vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, a declarat că funcția de bașcan ar trebui declarată vacantă, iar autoritățile să stabilească data unor noi alegeri. Potrivit lui, decizia Curții de Apel Chișinău de a menține în vigoare sentința primei instanțe în privința Evgheniei Guțul o privează pe aceasta de posibilitatea de a-și exercita atribuțiile de bașcană a Găgăuziei.
Dosarul alegerilor din Găgăuzia, la Curtea Constituțională
Amintim că alegerile din UTA Găgăuzia sunt blocate de peste jumătate de an, pe fondul unor dispute juridice și politice legate de modul de organizare a scrutinului.
Mandatul APG a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile planificate pentru primăvara și vara anului 2026 au fost anulate succesiv de instanță. Conform unei analize ADEPT, această criză instituțională a trecut prin trei etape distincte. Totul a început cu dizolvarea ilegală a organului electoral local de către APG, în 2023. Decizie anulată ulterior de Curtea Supremă de Justiție din 27 noiembrie 2025. Ulterior, neînțelegerile privind denumirea și componența acestei structuri au blocat din nou scrutinul.
În faza curentă, Ministerul Justiției a contestat la Curtea Constituțională dreptul APG de a aproba membrii comisiei electorale și de a se implica în numirea șefilor locali din structurile de forță, precum MAI sau SIS, invocând că într-un stat unitar nu poate exista o dublă subordonare. Într-un stat unitar, aceste instituții nu pot funcționa cu subordonare dublă, susține Ministerul Justiției.
CITIȚI ȘI:
