Istoria din spatele conflictului transnistrean și lecțiile pentru prezent: „Un proiect al KGB-ului”
La mai bine de trei decenii de la războiul de la Nistru, conflictul transnistrean rămâne una dintre cele mai sensibile probleme ale Republicii Moldova, iar interpretarea evenimentelor care au condus la apariția regiunii separatiste continuă să genereze dezbateri.
Cu ocazia Zilei profesionale a istoricului, marcată pe 18 iunie, doctorul în istorie Sergiu Musteață a fost invitat în platoul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1, unde a abordat mai multe subiecte legate de trecutul și identitatea istorică a societății.
Referitor la problema transnistreană, istoricul a declarat că originile conflictului trebuie căutate în ultimii ani ai Uniunii Sovietice și în procesele care au însoțit destrămarea acesteia.
„Existența acestei zone separatiste, pretinsă republică, este un proiect al KGB-ului”, a afirmat Sergiu Musteață.
Apariția structurilor separatiste nu a fost întâmplătoare. Istoricul a amintit că, în anul 1990, au fost proclamate așa-numita „Republică Găgăuză” și așa-numita „Republică Moldovenească Nistreană”, în contextul tensiunilor provocate de procesul de desprindere a Republicii Moldova de Uniunea Sovietică.
Influența Moscovei a fost determinantă atât la începutul conflictului, cât și în menținerea situației actuale.
„De aici se trag ițele, de la Moscova. Iar cheile tot la Moscova sunt”, a declarat istoricul.
Potrivit lui Sergiu Musteață, confruntările armate din 1992 au fost susținute de forțe militare ruse aflate în regiune la acel moment.
„Războiul de la Nistru a fost o provocare a forțelor socialiste din stânga Nistrului, susținute de armata rusă”, a subliniat istoricul.
Acesta spune că înțelegerea cauzelor conflictului este importantă pentru noile generații și pentru combaterea interpretărilor eronate ale trecutului. În opinia sa, una dintre misiunile istoricilor este explicarea evenimentelor pe baza documentelor, fără influențe ideologice sau politice.
„Sarcina istoricului este de a spune adevărul, chiar dacă doare și dacă ne place sau nu ne convine”, a afirmat Sergiu Musteață.
El a mai spus că studierea trecutului rămâne esențială pentru înțelegerea prezentului, iar educația trebuie să contribuie la dezvoltarea gândirii critice și la o mai bună cunoaștere a proceselor care au marcat Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
- Un cuplu de istorici a lansat o carte despre „lumea de ieri” a orașului Chișinău
- Elevii Liceului „Alexandru Ioan Cuza” din capitală au marcat 167 de ani de la Mica Unire printr-un spectacol inedit
- Cartea „Documente privind istoria românilor”, lansată la Iași de Ziua Unirii Principatelor Române
- Istorici din patru țări dezbat la Chișinău identitatea românească în cadrul conferinței „Latinitate, Romanitate, Românitate”
- Păreri împărțite privind reflectarea Holocaustului în manualul de Istorie pentru clasa a XII-a. Comunitatea științifică – divizată
