Gavriliță, despre reforma fiscală: „Puterea de cumpărare trebuie să fie principalul indicator”
Ajustarea ratei de bază la 7% de Banca Națională a Moldovei (BNM) este un nou semnal de prudență în context economic cu presiuni inflaționiste. Politica monetară și reformele fiscale trebuie să urmărească în primul rând menținerea puterii de cumpărare a cetățenilor, iar Guvernul dispune de instrumente pentru a proteja populația, susține Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.
„Chiar astăzi BNM a avut o nouă modificare, dar o intervenție oricum mai modestă, doar 0,5%. Ceea ce pe de o parte dă un semnal suplimentar de prudență, dar nu unul alarmant. În același timp, avem o înțelegere foarte clară că există acea independență a BNM și nu facem politici publice ca Guvern doar pentru a contribui într-un fel sau altul la politica monetară. (...) Iar BNM trebuie să aibă grijă în condițiile și în cazul reformelor care sunt implementate pentru a preveni sau a limita, a gestiona inflația”, a declarat Andrian Gavriliță în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Accent pe venituri, nu doar pe prețuri
Despre noile politici economice, ministrul consideră că dezbaterea publică privind eventualele scumpiri trebuie mutată de la nivelul prețurilor către evaluarea bunăstării prin prisma puterii reale de cumpărare a cetățenilor.
„Prețul este un cuvânt foarte sensibil pentru foarte multă lume, dar eu aș vrea să operăm cu unul mai exact care trebuie să fie - puterea de cumpărare. Acum noi când vorbim că anumite prețuri ar putea să crească și în ce măsură, în primul rând este foarte mult exagerat din tot ce se discută”, a subliniat Gavriliță.
Reformă fiscală și promisiunea că veniturile populației nu vor scădea
Cu referire la necesitatea reformelor, ministrul a insistat că Executivul urmărește reorganizarea sistemului fiscal, fără a afecta nivelul de trai al cetățenilor.
„Obiectivul nostru este, pe termen mediu și lung, să facem ordine în sistemul fiscal, să facem ordine în impozite, în scutiri, în facilități, în tot ce așa s-a făcut de-a lungul anilor, să începem să facem ordine, dar, cu siguranță, trebuie să ne asigurăm că veniturile oamenilor nu scad. Prin urmare, atunci când vor fi anumite ajustări de prețuri sau de costuri pe anumite segmente, cu siguranță este rolul și mandatul Guvernului să vină cu măsurile respective pentru ca să nu scadă puterea de cumpărare a cetățenilor”, afirmă Andrian Gavriliță.
Potrivit oficialului, experiența statelor dezvoltate demonstrează că prosperitatea este determinată mai ales de nivelul veniturilor și mai puțin de nivelul prețurilor.
„Toți cei dintre noi care au fost în țările civilizate, în țările dezvoltate, au văzut că diferența față de noi nu sunt neapărat sau de cele mai multe ori, nu sunt prețurile mai mici, e puterea de cumpărare mai mare, sunt venituri mai mari. Acum noi când vorbim că anumite prețuri pot fi, și aici este iarăși loc de discuție, care prețuri cu cât ar putea să crească, în ce măsură? În primul rând, este foarte mult exagerat din tot ce se discută”, a explicat Andrian Gavriliță.
TVA la resursele energetice
Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne aplicarea TVA la resursele energetice. Oficialul susține însă că eventualele modificări nu vor fi aplicate în sezonul rece și că populația vulnerabilă nu va resimți majorări ale facturilor.
„Propunerea este să asigurăm cel puțin 80% din populație sau cu mici excepții, să spunem așa, la extrema cea mare, să nu resimtă în niciun fel. Pentru că Guvernul are instrumentele necesare pentru a compensa integral în factură orice introducere de TVA, cu excepția cazurilor de consumuri exorbitante sau de venituri exorbitante, în schimb acele încasări suplimentare se poate veni suplimentar în ajutorul familiilor mai sărace. Deci, aplicarea TVA pe resurse energetice, de fapt, creează un instrument suplimentar de suport al majorității familiilor, dar nu trebuie să presupună că se va scumpi pentru cetățeanul de rând factura la utilizarea resurselor energetice”, a precizat Gavriliță.
Reformele nu mai pot fi amânate
În contextul tensiunilor geopolitice și al așteptărilor inflaționiste existente la nivel global, ministrul de resort consideră că anumite reforme trebuie implementate.
„Toată lumea a resimțit acel șoc care s-a întâmplat, acum avem niște semnale pozitive și contăm de fapt pe o stabilizare (...) dar unele lucruri sunt atât de importante și de neamânat încât trebuie să fie făcute, indiferent de orice situație”, a mai declarat Andrian Gavriliță la postul public de televiziune.
Decizia BNM și presiunile de piață
Banca Națională a Moldovei (BNM) ajustează rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt la 7%, față de 6.5%, cât era până în prezent. Astfel, politica monetară restrictivă se accentuează pe fondul creșterii presiunilor inflaționiste. Decizia a fost determinată de intensificarea presiunilor inflaționiste, generate atât de creșterea prețurilor internaționale la energie, la produsele alimentare și materiile prime, cât și de majorarea consumului intern, susținută de veniturile populației.
Pe de o parte, economia este expusă unor factori externi greu de controlat – scumpirea materiilor prime, a produselor alimentare și a resurselor energetice pe piețele globale. Pe de altă parte, datele BNM indică o impulsionare puternică a cererii interne, alimentată direct de creșterea veniturilor populației. Prin menținerea neschimbată a rezervelor obligatorii pentru bănci, BNM încearcă să tempereze creditarea de consum.
În același timp, Guvernul are un teren pentru implementarea reformelor fiscale anunțate. Noua politică fiscală a fost publicată pentru consultări publice, autoritățile propunând un pachet amplu de reforme care vizează simplificarea sistemului de impozitare, stimularea investițiilor și reducerea evaziunii fiscale.
„Decizia e o greșeală ce va afecta atât populația, cât și mediul de afaceri”, susține expertul economic Viorel Gîrbu. Presiunile inflaționiste sunt generate, în mare parte, de factori externi, iar înăsprirea politicii monetare nu va rezolva problema, susține acesta.
CITIȚI ȘI:
