Revista presei internaționale | Ucraina continuă operațiunea de izolare a peninsulei Crimeea; Premierul Marii Britanii, presat să demisioneze

Presa internațională descrie ultimele evoluții ale războiului ruso-ucrainean, dar și disputele diplomatice dintre Ucraina și Polonia. Mai multe publicații relatează despre controversatele negocieri dintre SUA și Iran privind încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. Riscul declanșării unei crize politice în Marea Britanie se numără printre alte teme abordate de presa străină.
BBC informează că noile atacuri ucrainene asupra ambelor maluri ale strâmtorii Kerci au agravat criza de combustibil din Crimeea anexată de Rusia, după ce exploziile au afectat infrastructura de transport și aprovizionare. Potrivit serviciului britanic de presă, traficul de feriboturi către peninsulă a fost suspendat, iar livrările de carburanți din regiunea Krasnodar au fost întrerupte, în condițiile în care transportul acestora peste podul Crimeei este interzis. BBC notează că autoritățile instalate de Moscova în Crimeea și Sevastopol au limitat vânzarea de benzină, au introdus restricții temporare privind transportul și au anunțat întreruperi ale alimentării cu energie electrică și apă în unele zone. Analiștii citați de BBC consideră că izolarea peninsulei, de rând cu atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, face parte dintr-o strategie mai amplă a Ucrainei de a forța Rusia să accepte încetarea necondiționată a focului și negocieri de pace.
Între timp, conflictul diplomatic dintre Ucraina și Polonia s-a adâncit după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras omologului său ucrainean Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei – Ordinul Vulturului Alb, transmite Euronews. Postul paneuropean de televiziune precizează că Zelenski a returnat ordinul primit în 2023 în semn de sprijin pentru poporul ucrainean și armata țării sale, în timp ce foștii președinți și mai mulți oficiali ucraineni au renunțat la propriile decorații poloneze. Euronews menționează că tensiunile au fost amplificate de decizia Kievului de a acorda unei unități militare titlul onorific legat de Armata Ucraineană de Insurecție (UPA), care în cel de-al Doilea Război Mondial ar fi stat în spatele masacrării polonezilor în regiunea Volînia.
Portalul polonez Sestry informează în același context că activiști din Polonia au decis să îi acorde președintelui ucrainean Volodimir Zelenski propriul „Ordin al Viitorului”. Potrivit publicației, reprezentanții mediului liberal-democrat polonez au criticat decizia, afirmând că acțiunile președintelui Nawrocki alimentează propaganda rusă și folosesc disputele istorice în scopuri politice. Activiștii au subliniat că Ucraina contribuie la securitatea Poloniei și a Europei și au declarat că noua distincție reprezintă o inițiativă civică menită să arate că mulți polonezi continuă să susțină poporul ucrainean.
The New York Times semnalează că disputa diplomatică dintre Ucraina și Polonia riscă să afecteze relațiile de alianță dintre cele două țări, într-un moment în care Varșovia rămâne unul dintre principalii susținători ai Kievului în războiul împotriva Rusiei, iar teritoriul polonez este o rută importantă pentru livrările de ajutor militar occidental. Experții citați de ziar consideră că escaladarea tensiunilor este în avantajul Moscovei, deoarece ambele părți riscă să își afecteze propriile interese strategice prin revenirea la disputele istorice. Totodată, New York Times menționează că anumiți politicieni polonezi de dreapta profită de conflict, alimentând nemulțumirile privind sprijinul acordat Ucrainei și percepția că Varșovia nu a primit suficientă recunoștință pentru ajutorul oferit.
Primul tur de negocieri dintre reprezentanții de rang înalt ai SUA și Iranului, desfășurat în Elveția, s-a încheiat luni, după o rundă de discuții tensionate, relatează Reuters. Potrivit agenției, părțile au convenit asupra unui plan de acțiuni pentru încheierea unui acord final în termen de 60 de zile, iar negocierile tehnice urmează să continue până la sfârșitul săptămânii. Reuters notează că părțile au stabilit un mecanism pentru încetarea confruntărilor care au loc pe teritoriul Libanului între Israel și gruparea pro-iraniană Hezbollah și au deschis un canal de comunicare pentru asigurarea circulației navelor comerciale prin strâmtoarea disputată Ormuz. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat, citat de aceeași sursă, că Teheranul a obținut excepții pentru exporturile de petrol și produse petrochimice, deblocarea unor active și lansarea unui plan de reconstrucție și dezvoltare a Iranului.
Bloomberg relata mai devreme că negocierile dintre SUA și Iran ar fi fost amânate pe termen nedefinit, după ce Israelul ar fi intervenit în procesul diplomatic pe fondul confruntărilor sale cu gruparea Hezbollah în sudul Libanului. Această amânare era descrisă de Bloomberg ca o lovitură pentru liderul de la Casa Albă, Donald Trump, care semnase anterior un memorandum de înțelegere cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, în pofida criticilor privind posibile concesii legate de sancțiuni și beneficii financiare.
Publicația britanică Observer scrie că premierul Regatului Unit, Keir Starmer, și-ar putea anunța luni demisia și un calendar pentru retragerea din funcție, deși o sursă guvernamentală a declarat că acesta rămâne concentrat asupra atribuțiilor sale. Publicația notează că presiunile asupra liderului laburist au crescut în ultimele luni după ce rivalul său Andy Burnham a obținut un loc în Parlament, ceea ce îi permite să intre oficial în cursa pentru conducerea partidului. Potrivit Observer, peste 100 de deputați laburiști, aproximativ un sfert din grupul parlamentar al formațiunii, au cerut public demisia lui Starmer, nemulțumiți de politicile sale economice și sociale. Totodată, Observer menționează că Burnham, primarul regiunii Greater Manchester, este considerat unul dintre principalii favoriți pentru succesiune, după ce și-a consolidat poziția politică în interiorul partidului.
Sky News relatează că ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, i-ar fi cerut premierului Keir Starmer să demisioneze, în cadrul unei discuții private desfășurate în weekend. Potrivit postului britanic, Cooper ar fi transmis această solicitare într-un context de presiune politică tot mai mare asupra liderului guvernului, care se află în prezent în afara Downing Street, la reședința sa de la țară împreună cu familia. Sky News notează că tensiunile din interiorul guvernului sunt amplificate și de alte discuții interne, inclusiv o conversație recentă între Starmer și ministrul pentru afaceri, energie și strategie industrială, Peter Kyle, privind provocările mandatului său. Totodată, Kyle a confirmat că i-a transmis premierului îngrijorările legate de dificultățile cu care se confruntă actuala conducere.
Financial Times scrie că premierul Italiei, Giorgia Meloni, și-a schimbat atitudinea față de Donald Trump, după ce timp îndelungat a fost considerată unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai președintelui american și a evitat criticile publice la adresa acestuia. Publicația amintește că ruptura a apărut după ce Trump ar fi afirmat că Meloni l-ar fi rugat să facă o fotografie împreună la summitul G7 din Franța, afirmație pe care premierul italian a calificat-o drept inventată. Meloni a răspuns criticilor lui Trump pe rețelele sociale, acuzând comportamentul acestuia față de aliați și sugerând că președintele SUA ar trebui să se preocupe de propriile probleme politice, remarcă Financial Times. Analiștii citați de publicație consideră că apropierea de Trump ar putea deveni o povară pentru Meloni în perspectiva alegerilor, întrucât liderul american este o figură controversată pentru o parte importantă a electoratului european.
The Telegraph informează că, pentru prima dată în peste 300 de ani, lucrători spanioli au demontat puncte de control la frontiera dintre Spania și Gibraltar, în cadrul unui acord post-Brexit care vizează eliminarea controalelor terestre și facilitarea circulației zilnice a aproximativ 15.000 de muncitori. Publicația detaliază că noul regim va muta controalele de frontieră în aeroportul din Gibraltar, unde pasagerii vor fi verificați atât de autoritățile locale, cât și de cele spaniole, inclusiv pentru sosirile maritime. The Telegraph menționează că acordul ar putea fi semnat pe 13 iulie la Bruxelles și este considerat unul dintre cele mai importante aranjamente privind teritoriile britanice de peste mări de la transferul suveranității Hong Kongului în 1984. Totodată, publicația precizează că rezidenții din Gibraltar ar urma să recâștige libertatea de circulație în UE, inclusiv dreptul de muncă, însă fără drept de rezidență și studii în statele membre.