Social

Expert: Suveranitatea și integrarea europeană a R. Moldovei, două direcții care se completează

Integrarea în Uniunea Europeană poate contribui la consolidarea suveranității Republicii Moldova prin fortificarea instituțiilor statului, a economiei și a securității naționale, a declarat expertul în drept Alexandru Bot, solicitat de Teleradio-Moldova cu prilejul împlinirii a 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate.

Adoptată la 23 iunie 1990, Declarația de Suveranitate a avut o importanță fundamentală pentru constituirea Republicii Moldova ca stat independent, fiind unul dintre primele acte politice și juridice care au marcat desprinderea de autoritățile sovietice.

„Este un soi de certificat de naștere al statului nostru. Atunci când am definit clar că legile pe care le adoptăm aici nu au nimic în comun cu Moscova, a fost transmis un semnal clar că Republica Moldova se îndreaptă spre independență”, a declarat Alexandru Bot pentru Teleradio-Moldova.

Expertul a subliniat că Republica Moldova s-a numărat printre primele republici sovietice care și-au proclamat suveranitatea, chiar dacă independența a fost declarată ulterior.

Semnificația Declarației de Suveranitate este una esențială pentru definirea identității statului.

Referindu-se la provocările actuale, Alexandru Bot consideră că suveranitatea nu poate fi separată de funcționarea eficientă a sistemului de justiție. Potrivit expertului, un stat cu adevărat suveran are nevoie de instituții judiciare puternice și credibile, capabile să garanteze respectarea legii și a drepturilor cetățenilor.

„Fără o justiție autentică, nu putem vorbi despre suveranitate și, respectiv, despre o independență solidă. Astfel, în parcursul nostru european, atunci când vorbim despre consolidarea justiției și despre îmbunătățirea calității acesteia, acest lucru este extrem de important pentru a ne consolida ca stat”, a menționat expertul.

Alexandru Bot a mai spus că procesul de integrare europeană poate contribui la sporirea securității și prosperității cetățenilor.

„Uniunea Europeană nu reprezintă un conglomerat de state care au renunțat în totalitate la independența lor. Dimpotrivă, anumite atribuții ale suveranității au fost delegate tocmai pentru a întări și mai mult economia acestor state și siguranța lor. Aspirația noastră este, de fapt, consacrată chiar în Declarația de Independență. Parcursul nostru cred că a fost definit încă de la nașterea acestui stat. Doar că am întârziat să facem pași concreți, iar această întârziere a durat mai bine de 30 de ani”, a remarcat expertul.

La mai bine de trei decenii și jumătate de la adoptarea Declarației de Suveranitate, Republica Moldova se află încă într-un proces de consolidare a instituțiilor și de întărire a rezilienței interne și externe, iar multe dintre obiectivele asumate atunci rămân în curs de realizare.

„Suntem abia la început de drum. Pentru a spune că avem un stat cu adevărat independent, este nevoie atât de siguranță internă, atunci când vorbim despre justiție, cât și de stabilitate externă, atunci când ne referim la reziliența în fața unor țări care încearcă, cu tot dinadinsul, să manifeste ostilitate față de parcursul nostru european”, a concluzionat Alexandru Bot.

Declarației de Suveranitate reprezintă documentul care a pus bazele afirmării statalității moderne și a reprezentat primul pas decisiv spre desprinderea de Uniunea Sovietică și proclamarea independenței de stat.

La 23 iunie 1990, deputații Sovietului Suprem al RSS Moldovenești au votat documentul într-o perioadă marcată de transformări profunde în spațiul sovietic și de ascensiunea mișcărilor democratice și de renaștere națională.

Documentul a fost adoptat cu o singură abținere. Actul consfințea faptul că Republica Moldova este un stat suveran, iar puterea aparține poporului. Totodată, se stabilea supremația legislației republicane asupra celei unionale și crea premisele pentru exercitarea independentă a puterii legislative, executive și judecătorești.

D E C L A R A Ț I A suveranității Republicii Sovietice Socialiste Moldova nr. 148-XII din 23.06.90

Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova de legislatura a douăsprezecea, întrunit la prima sa sesiune, recunoscând adevărul că toți oamenii sunt egali și au dreptul inalienabil la viață, libertate și prosperitate, fiind conștient de responsabilitatea istorică pentru destinul Moldovei ce are istorie, cultură și tradiții milenare, respectând dreptul la suveranitate al tuturor popoarelor, în scopul instituirii justiției, ocrotirii legalității și stabilității sociale, exprimând voința poporului, proclamă solemn:

  1. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran. Suveranitatea R.S.S. Moldova este condiția firească și necesară a existenței statalității Moldovei.
  2. Izvorul și purtătorul suveranității este poporul. Suveranitatea este exercitată în interesul întregului popor de către organul reprezentativ suprem al puterii de stat a republicii. Nici o parte a poporului, nici un grup de cetățeni, nici un partid politic sau o organizație obștească, nici o altă formațiune, nici o persoană particulară nu poate să-și asume dreptul de a exercita suveranitatea.
  3. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat unitar indivizibil. Frontierele R.S.S. Moldova pot fi schimbate numai pe baza acordurilor reciproce dintre R.S.S. Moldova și alte state suverane în corespundere cu voința poporului, adevărul istoric și luând în considerație normele dreptului internațional general recunoscute.
  4. Pământul, subsolul, apele, pădurile și alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum și întregul potențial economic, financiar, tehnico-științific, valorile patrimoniului național constituie proprietatea exclusivă necondiționată a R.S.S. Moldova și sunt utilizate în scopul satisfacerii necesităților materiale și spirituale ale poporului republicii. Întreprinderile, organizațiile, instituțiile și alte obiective ce aparțin comunității statelor suverane, statelor străine și cetățenilor lor, organizațiilor internaționale pot fi amplasate pe teritoriul R.S.S. Moldova și pot utiliza resursele ei naturale numai cu consimțământul organelor respective ale puterii de stat a R.S.S. Moldova și în modul stabilit de legislația republicii.
  5. Pentru asigurarea garanțiilor social-economice, politice și juridice ale suveranității republicii Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova stabilește: • plenitudinea puterii Republicii Sovietice Socialiste Moldova în rezolvarea tuturor problemelor vieții de stat și obștești; • supremația Constituției și a legilor R.S.S. Moldova pe întreg teritoriul ei. Legile și alte acte normative unionale acționează în Moldova numai după ratificarea (confirmarea) lor de către Sovietul Suprem al Republicii, iar cele în vigoare ce contravin suveranității Moldovei se suspendă.
  6. Republica Sovietică Socialistă Moldova recunoaște drepturile suverane ale tuturor statelor. Ca stat suveran R.S.S. Moldova are dreptul să intre în uniuni de state, delegând-le benevol unele împuterniciri, să retragă aceste împuterniciri, sau să iasă din aceste uniuni în modul stabilit de tratatul respectiv.
  7. Republica Sovietică Socialistă Moldova participă la exercitarea împuternicirilor pe care le-a transmis comunității statelor suverane, păstrând-și plenipotența reprezentativă în alte state suverane. Divergențele dintre R.S.S. Moldova și comunitatea statelor suverane se aplanează în modul stabilit de Tratatul respectiv.
  8. În Republica Sovietică Socialistă Moldova se instituie cetățenia republicană. Tuturor cetățenilor republicii, cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie care locuiesc pe teritoriul R.S.S. Moldova se garantează drepturile și libertățile prevăzute de Constituție și de alte acte legislative ale R.S.S. Moldova, de principiile și normele dreptului internațional unanim recunoscute și ei se supun legilor republicii. Cetățenii Moldovei care se află în afara Republicii sunt ocrotiți de R.S.S. Moldova.
  9. Republica Sovietică Socialistă Moldova garantează tuturor cetățenilor, partidelor politice, organizațiilor obștești, mișcărilor de masă și organizațiilor religioase, ce activează în conformitate cu prevederile Constituției R.S.S. Moldova, posibilități juridice egale de a participa la exercitarea funcțiilor de stat și obștești.
  10. Separarea puterii legislative, executive și celei judiciare constituie principiul de bază al funcționării R.S.S. Moldova ca stat democratic bazat pe drept.
  11. Republica Sovietică Socialistă Moldova respectă Statutul Organizației Națiunilor Unite și își exprimă adeziunea față de principiile și normele dreptului internațional unanim recunoscute și voința de a conviețui în pace și bună înțelegere cu toate țările și popoarele, de a nu admite confruntări în relațiile internaționale, interstatale și interetnice, apărând, totodată, interesele poporului R.S.S. Moldova.
  12. Republica Sovietică Socialistă Moldova, ca subiect egal al relațiilor și contractelor internaționale, se declară zonă demilitarizată, contribuie activ la întărirea păcii și securității mondiale, participă direct la procesul european pentru colaborare și securitate, în structurile europene.
  13. Prezenta Declarație servește drept bază pentru elaborarea noii Constituții a R.S.S. Moldova, perfecționarea legislației republicane și ca poziție a R.S.S. Moldova pentru pregătirea și încheierea Tratatului unional în cadrul comunității statelor suverane.

Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova

Chișinău, 23 iunie 1990.

Declarația de Suveranitate a fost „începutul drumului și pasul decisiv spre independență” și expresia dorinței cetățenilor de a-și decide singuri viitorul.

Constituționalistul Alexandru Arseni, unul dintre autorii documentului, declara anterior că adoptarea Declarației a avut loc în pofida presiunilor exercitate de regimul sovietic. El își amintea atmosfera de entuziasm care a cuprins atunci societatea, mii de oameni fiind adunați în fața clădirii Parlamentului pentru a susține votarea actului istoric.

Documentul prevedea inclusiv dreptul de a întreține relații diplomatice cu alte țări și controlul exclusiv asupra resurselor naturale și patrimoniului național și a servit ulterior drept fundament pentru elaborarea Declarației de Independență din 27 august 1991 și pentru adoptarea Constituției Republicii Moldova în 1994.

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult