CSP și CSM solicită revizuirea reformei salarizării: Independența și veniturile din justiție riscă să fie afectate
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a avizat negativ proiectul de lege privind reforma salarizării în sectorul bugetar și solicită reexaminarea prevederilor care vizează sistemul Procuraturii. Membrii Consiliului avertizează că formula propusă ar putea afecta independența instituției și capacitatea de a atrage și menține procurori în sistem.
Deși CSP susține modernizarea sistemului de salarizare din sectorul public, instituția consideră că reforma nu poate fi aplicată Procuraturii fără a ține cont de specificul activității procurorilor.
„În cazul Procuraturii, o asemenea reformă nu poate fi realizată fără a ține cont de statutul constituțional al procurorului, de rolul esențial al Procuraturii în înfăptuirea justiției și de garanțiile care trebuie să protejeze independența și funcționarea eficientă a acestei instituții”, se arată într-un comunicat emis de CSP pe 23 iunie.
Consiliul atrage atenția că funcția de procuror presupune responsabilități sporite, un grad ridicat de răspundere juridică, expunere permanentă la presiuni și riscuri profesionale, motiv pentru care salarizarea nu poate fi tratată doar ca o problemă administrativă sau bugetară.
Potrivit CSP, proiectul de lege, în forma actuală, nu conține o analiză distinctă a impactului asupra Procuraturii, nu oferă soluții pentru problemele legate de atragerea și menținerea procurorilor în sistem și nu garantează că veniturile salariale actuale ale procurorilor, angajaților Procuraturii și personalului Consiliului Superior al Procurorilor nu vor fi diminuate.
„O salarizare necorespunzătoare în sistemul Procuraturii poate deveni o vulnerabilitate instituțională majoră. Un nivel de remunerare care nu reflectă complexitatea funcției, volumul de muncă, gradul de risc și exigențele profesionale poate afecta grav atractivitatea profesiei, poate accentua plecările din sistem și poate descuraja menținerea în Procuratură a procurorilor integri, competenți și profesioniști”, subliniază CSP.
Prin avizul emis, Consiliul solicită reexaminarea și ajustarea proiectului de lege.
„Reforma salarizării nu trebuie să slăbească sistemul Procuraturii, ci, dimpotrivă, să contribuie la consolidarea lui, la menținerea garanțiilor de independență, la stabilitatea resurselor umane și la creșterea atractivității profesiei de procuror”, se mai arată în comunicat.
Hotărârea CSP urmează să fie transmisă Ministerului Finanțelor pentru a fi luată în considerare în procesul de definitivare a proiectului de lege.
Și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a venit cu o poziție privind reforma. Instituția solicită modificări pentru a proteja independența financiară a judecătorilor.
Livia Mitrofan, membră a CSM, a declarat pentru IPN că reforma este necesară și așteptată în sistem, în condițiile în care salariile mai competitive ar putea contribui la menținerea personalului.
„Recomandările partenerilor europeni arată clar că judecătorii și angajații instanțelor sunt remunerați sub nivelul mediu european și este nevoie de ajustări”, a declarat Mitrofan.
Totodată, aceasta a precizat parametrii propuși în proiect, menționând diferențele de calcul care ar putea influența veniturile magistraților.
„Valoarea de referință pentru angajații din sistemul judecătoresc ar urma să fie de 4.700 de lei, iar pentru judecători de 6.300 de lei, în timp ce proiectul prevede reducerea coeficienților de salarizare de la 8.36 la 6.21 în cazul judecătorilor”, a explicat membra CSM.
În aceste condiții, Consiliul consideră că modificările propuse nu sunt suficiente și pot genera chiar efecte negative asupra veniturilor. CSM propune menținerea actualilor coeficienți de salarizare, argumentând că această soluție ar proteja independența financiară a judecătorilor.
De asemenea, instituția insistă asupra introducerii unei componente variabile în remunerare și asupra unei evaluări externe a proiectului, considerată esențială pentru alinierea reformei la standardele internaționale.
Proiectul propus de Ministerul Finanțelor urmărește consolidarea salariului de bază și definirea exactă a criteriilor de stabilire a sporurilor. Potrivit autorităților, chiar dacă la prima vedere nu pare așa, modificările operate sunt în avantajul salariaților bugetari, majoritatea urmând să beneficieze de creșteri salariale.
Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că ajustările la Legea salarizării vor „aduce majorări salariale meritate pentru majoritatea funcționarilor și angajaților din sectorul bugetar”. De majorări vor beneficia circa 170.000 de salariați.
Totodată, potrivit modificărilor propuse, mai puțin de jumătate din angajați vor putea beneficia de sporuri de performanță, în baza unor criterii foarte clare. Iar sporul maxim va fi atribuit la cel mult 15% dintre angajați.
CITIȚI ȘI:
