Administrația Chișinăului solicită reexaminarea politicii fiscale: Pierderi estimate la peste 900 de milioane de lei
Primăria municipiului Chișinău cere revizuirea proiectului politicii fiscale pentru anul viitor. Orice decizie care are un impact asupra autorităților publice locale și asupra bugetelor localităților trebuie să fie precedată de un proces real și efectiv de consultare, au transmis reprezentanții municipalității marți, 23 iunie, în cadrul unei conferințe publice dedicate impactului deciziilor guvernamentale asupra autonomiei financiare locale.
Primarul general Ion Ceban a declarat că administrația municipală se confruntă de mai mulți ani cu „presiuni și atacuri financiare”.
„Prin diferite decizii și așa-zise reforme, bugetul municipal a fost pus în situația de a suporta consecințele unor hotărâri luate la nivel central, fără consultări reale și fără acoperire financiară”, a acuzat primarul.
Acesta a afirmat că proiectul politicii fiscal-vamale pentru anul 2027 ar putea diminua veniturile municipiului cu peste 900 de milioane de lei.
„Nu poți cere primăriilor să asigure servicii publice și, în același timp, să le reduci veniturile. Nu poți transfera responsabilități fără resurse financiare”, a declarat Ceban.
Potrivit estimărilor prezentate în cadrul conferinței, reducerea impozitului pe venitul persoanelor fizice la 7% ar genera pierderi de circa 882 de milioane de lei, iar eliminarea taxei pentru amenajarea teritoriului – aproximativ 52 de milioane de lei. Totodată, plafonarea unor taxe locale ar reduce suplimentar veniturile municipale.
„Nu este o simplă ajustare bugetară. Este o lovitură directă asupra capacității municipiului Chișinău de a se dezvolta”, a declarat Ion Ceban.
Deputata Olga Ursu, reprezentanta partidului primarului Ceban în fracțiunea „Alternativa” din Parlament, a estimat că proiectul politicii fiscal-vamale ar genera pierderi de aproximativ 2.7 miliarde de lei pentru autoritățile publice locale din întreaga țară.
„Se poate vorbi despre descentralizare și autonomie locală asigurată? Nu, nu cred. Putem oare cere mai multe responsabilități de la autoritățile locale, oferindu-le în același timp mai puține resurse? Nu, nu cred”, a afirmat parlamentara.
Poziția a fost susținută și de șefa interimară a Direcției generale asistență medicală și socială, Aliona Drăgănel.
„Nu poți cere autorităților locale să asigure servicii sociale importante fără acoperire financiară”, a declarat aceasta.
Potrivit datelor prezentate, municipiul Chișinău suportă circa 81% din cheltuielile pentru protecția socială, în timp ce contribuția bugetului de stat reprezintă aproximativ 19%.
Viceprimarul Ilie Ceban a remarcat că mai multe modificări legislative din ultimii ani au redus constant resursele financiare ale autorităților locale. Acesta a dat drept exemplu eliminarea taxei pentru publicitatea amplasată pe vehicule, măsură care, potrivit estimărilor municipalității, ar genera pierderi de aproximativ șase milioane de lei anual pentru bugetul capitalei.
Viceprimarul Olesea Pșenițchi a prezentat o analiză a reformei finanțelor publice locale implementate în 2015. Potrivit acesteia, dacă mecanismul anterior ar fi fost păstrat, municipiul Chișinău ar fi dispus în 2025 de venituri suplimentare estimate la aproximativ 6.2 miliarde de lei.
Șeful Direcției generale economie, comerț și turism, Roman Vitiuc, a declarat că eliminarea cotelor reduse ale Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru mai multe categorii de produse și servicii va afecta atât populația, cât și mediul de afaceri.
„Austeritatea fiscală nu poate substitui dezvoltarea economică. Nicio economie nu devine mai competitivă doar prin majorarea taxelor”, a afirmat acesta.
Iar directorul Centrului Municipal pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Petru Gurgurov, a avertizat că măsurile propuse vor afecta în special întreprinderile mici și mijlocii.
„Majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată la o serie de produse de primă necesitate va reduce puterea de cumpărare a cetățenilor și va avea un efect direct asupra costurilor de producție ale întreprinderilor mici și mijlocii”, a estimat Gurgurov.
Potrivit juristului Alexei Paniș, membru al cabinetului primarului general al municipiului Chișinău, consultarea publică nu trebuie să fie o simplă formalitate procedurală, ci o condiție esențială pentru adoptarea unor decizii fundamentate. Acesta a evidențiat că perioadele de consultare a politicii fiscal-vamale pentru anul 2027, publicate pe diferite platforme oficiale, nu coincid.
„Existența unor termene diferite pentru același proiect generează nu doar confuzie, ci reduce predictibilitatea procesului decizional și afectează capacitatea autorităților publice locale de a participa efectiv la aceste consultări”, a remarcat Alexei Paniș.
Solicitată de Teleradio-Moldova să comenteze îngrijorările formulate de reprezentanții municipalității, șefa Direcției comunicare a Guvernului, Aliona Jignea, a precizat că proiectul se află la etapa consultărilor publice.
„Ministerul Finanțelor a organizat deja o serie de discuții cu reprezentanții asociațiilor de profil, sindicatelor și patronatelor și rămâne deschis pentru recepționarea în continuare a propunerilor. Toate recomandările constructive vor fi analizate cu atenție, astfel încât forma finală a proiectului să fie echilibrată, ușor de administrat și să răspundă cât mai bine interesului public și nevoilor cetățenilor”, a transmis reprezentanta Guvernului.
Noua politică fiscală a fost propusă spre consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Potrivit instituției, documentul urmărește simplificarea sistemului de impozitare, stimularea investițiilor și reducerea evaziunii fiscale. Forma finală a proiectului urmează să fie definitivată după încheierea consultărilor cu reprezentanții mediului de afaceri, cu autoritățile locale și societatea civilă.
Principalele modificări propuse:
Anularea cotelor reduse de TVA și uniformizarea acesteia la cota de 20%;
Anularea reducerii de 50% și majorarea impozitului pentru creșterea de capital la 15% – astăzi, creșterea de capital, adică diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare a unui imobil se impozitează cu 12%, având la baza de calcul doar jumătate din venitul obținut;
Înlocuirea scutirilor personale cu plăți directe în valoare de 500 de lei lunar, suplimentate cu 200 de lei pentru fiecare copil;
Reducerea impozitului pe venit de la 12% la 7% pentru veniturile de până la un milion de lei pe an.
În prezent, toate impozitele și contribuțiile din salarii sunt achitate de către angajator, chiar dacă formal, două dintre acestea sunt ale angajatului. După modificările propuse, salariul brut va fi egal cu salariul total, iar suma efectivă a impozitelor din salarii nu va crește, afirmă autoritățile, precizând că „angajatorii vor avea obligația să ajusteze salariul brut la costul total și astfel niciuna din părți nu va pierde”.
CITIȚI ȘI:
