Criza negocierilor de la București: cine blochează formarea noului executiv
Negocierile pentru formarea unui nou guvern la București reflectă nu doar dificultățile construirii unei majorități parlamentare, ci și preocupările legate de contextul politic și economic complicat. Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre, avertizează că, pe fondul vulnerabilităților geopolitice, partidele pro-europene încearcă să limiteze accesunl formațiunilor extremiste la guvernare.
Negocierile pentru formarea Guvernului au intrat în impas, după ce liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au blocat în divergențe privind semnarea unui protocol înaintea desemnării premierului. Mărul discordiei îl reprezintă propunerea PNL-USR-UDMR de a crea guvern minoritar bazat pe un acord de reciprocitate la vot cu PSD, formulă exclusă de ultimii. În plus, USR refuză orice angajament cu PSD, iar președintele Nicușor Dan și PSD susțin că stabilirea premierului trebuie să preceadă orice acord. În acest context, liderul social-democrat Sorin Grindeanu a revendicat libertate deplină în stabilirea echipei și a programului, în cazul în care va fi nominalizat.
„Cei care participă la negocieri sunt îngrijorați de perspectiva alegerilor anticipate, dar și de posibilitatea ca partidele extremiste să ajungă la guvernare. Se încearcă menținerea unui cordon sanitar în jurul principalelor organe de stat pentru a nu permite acestor grupuri de interese cu finități din Federația Rusă să ajungă la guvernare. Și da, negocierile sunt procese dureroase prin care trece democrația din România, dar astfel de negocieri le vedem în toate statele democratice. Vedem ceea ce se întâmplă și în Italia, vedem ceea ce se întâmplă și în alte state membre ale Uniunii Europene, unde sigur există și crize politice”, a declarat Mihai Isac în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Expertul consideră că actualele tensiuni politice trebuie privite ca o manifestare a competiției într-un stat european: „Schimbarea premierilor, schimbarea miniștrilor este un aspect normal al unei democrații”.
„Președintele Nicușor Dan a riscat foarte mult folosind varianta Veștea, dar vedem în același timp că prin crearea acestei crize a dus la intensificarea negocierilor. Clasa politică de la București simte și presiunea timpului, mai sunt câteva zile până la expirarea termenului constituțional pentru înaintarea celui de-al doilea premier”, a explicat Isac.
Potrivit expertului, unele dintre acțiunile recente ale șefului statului român ar putea genera interpretări noi ale Constituției și ar putea contribui la clarificarea unor proceduri instituționale.
„Au fost anumite mișcări, inclusiv ale președintelui Nicușor Dan, care au fost premiere pentru tânăra democrație din România și vom vedea pe parcurs cum vor fi interpretate din punct de vedere constituțional anumite decizii. Adică au fost două nominalizări care de fapt sunt una. Da, Constituția României nu interzice acest lucru. (...) Aici vom vedea anumite interpretări pe care experții în drept constituțional le vor da și acest lucru va ajuta la consolidarea independenței instituțiilor din statul român, dar și la eficientizarea implementării Constituției”, punctează Isac.
Expertul consideră că principalele partide pro-europene au cele mai multe motive să evite anticipatele, întrucât climatul economic și social actual favorizează formațiunile care capitalizează nemulțumirea populației.
„Alegerile anticipate sunt un coșmar pentru partidele parlamentare din România, din tabăra pro-europeană. Pe fondul acutizării crizelor economice din diferite regiuni ale Europei vedem această explozie a rețelelor sociale și, desigur, votul imens de protest care favorizează partidele care se prezintă antisistem. Dacă ne uităm la partidul A.U.R. putem să îl considerăm un partid antisistem, dar dacă ne-am uita în CV-ul celor care fac parte din acest partid vom vedea că foarte mulți din ei au făcut parte din partidele vechi din România, au făcut parte din instituții ale statului român, deci nu putem vorbi de un partid cu adevărat antisistem”, a declarat Mihai Isac.
În opinia analistului, organizarea alegerilor anticipate nu ar rezolva problemele actuale și riscă să producă o nouă perioadă de instabilitate politică. „Alegerile parlamentare anticipate nu ar sprijini formarea unui guvern stabil, cel mai probabil vom ajunge la o nouă criză guvernamentală”, a declarat Isac.
În pofida negocierilor dificile și a incertitudinilor privind viitoarea formulă guvernamentală, expertul apreciază că instituțiile statului român sunt suficient de solide pentru a gestiona actuala perioadă de tranziție politică. „Desigur, România rămâne în continuare un stat stabil și indiferent de cine va veni la guvernare la București”, a concluzionat Mihai Isac.
România nu are de o lună un guvern cu puteri depline, după demiterea lui Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Pe 4 iunie, președintele Nicușor Dan a făcut anunțul de desemnare a lui Eugen Tomac în funcția de premier. După ce, pe 13 iunie, și-a prezentat programul de guvernare, Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Nicușor Dan l-a propus pe Adrian Veștea în locul acestuia. În Parlament Veștea nu a reușit să primească voturile necesare pentru învestire. Acesta a primit 189 de voturi, din minimum 233 necesare.
Ulterior, Nicușor Dan a desfășurat noi consultări cu partidele parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru, transmite Mediafax.
Șeful statului a comunicat că „o variantă care se conturează este un guvern politic minoritar”, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil. Cea de-a doua variantă presupune un premier din partea partidelor de dreapta.
Vineri 26 iunie, partidele urmează să prezinte la Cotroceni concluziile privind noul guvern și un posibil acord.
CITIȚI ȘI:
Criza politică din România: Între războiul orgoliilor și vulnerabilități economice și regionale
România, în căutarea unui premier: Negocieri tensionate și miza anticipatelor
Partidele sunt așteptate vineri, 26 iunie, la Palatul Cotroceni, pentru a-i prezenta șefului statului un eventual acord politic general.
