„Locurile de detenție din R. Moldova sunt sub standardele europene”: Avocatul Poporului avertizează asupra condițiilor din penitenciare
Republica Moldova se situează pe locul trei în Europa după rata încarcerării, cu peste 245 de deținuți la 100 de mii de locuitori, iar sistemul penitenciar continuă să se confrunte cu probleme grave - de la supraaglomerare și lipsa personalului până la accesul limitat la servicii medicale.
„În 2026, sistemul penitenciar nu arată așa cum ne-am dori, în contextul apropierii de Uniunea Europeană. Avem mai multe persoane deținute decât acum trei ani, iar aceasta este o tendință îngrijorătoare”, a declarat Avocatul Poporului, Ceslav Panico, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Ombudsmanul a subliniat că aproximativ 30% din petițiile primite anual de Oficiul Avocatului Poporului provin din penitenciare și vizează condițiile de detenție, accesul la hrană, servicii medicale și tratamentele aplicate deținuților.
Potrivit acestuia, deficiențele din sistem continuă să genereze condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).
„Avem mai multe condamnări la CtEDO, în special în baza articolului 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului privind prevenirea torturii și relelor tratamente. De asemenea, constatăm încălcări ale dreptului de acces la servicii medicale și sociale”, a precizat Panico.
Avocatul Poporului a amintit că respectarea drepturilor persoanelor private de libertate reprezintă o obligație a statului, indiferent de faptele pentru care acestea au fost condamnate.
„Chiar dacă unii consideră că persoanele condamnate nu ar trebui să beneficieze de drepturi, un stat european este obligat să garanteze drepturile fundamentale ale tuturor, inclusiv ale persoanelor private de libertate”, a punctat Panico.
„Probleme” privind aerisirea și accesul la lumină în celule
Deși unele penitenciare au beneficiat de investiții, majoritatea locurilor de detenție din Republica Moldova rămân sub standardele europene.
„Vorbim despre celule care nu corespund suprafeței minime necesare pentru fiecare persoană, probleme privind aerisirea și accesul la lumină naturală și artificială”, a declarat Avocatul Poporului.
Potrivit acestuia, autoritățile au primit în repetate rânduri recomandări pentru remedierea acestor deficiențe.
„Avem un șir de recomandări atât din partea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), cât și din partea Avocatului Poporului, însă aceste probleme persistă în continuare”, a precizat Panico.
Ombudsmanul a precizat că instituția monitorizează constant toate cele 17 penitenciare din țară, însă unele continuă să ridice probleme majore.
„Penitenciarul nr. 13 din Chișinău a redevenit foarte aglomerat. În mare parte, locurile de detenție din Republica Moldova rămân sub standardele europene”, a spus acesta.
Violența dintre deținuți este în creștere
Dacă numărul cazurilor de compartament agresiv aplicate de angajații penitenciarelor s-a redus în ultimii ani, violența dintre deținuți este în continuă creștere.
„Nu mai avem atât de frecvent cazuri de tortură sau violență exercitată de personal, însă violența dintre deținuți crește constant. Acest fenomen este alimentat inclusiv de subcultura criminală moștenită din perioada sovietică”, a explicat Avocatul Poporului.
Ombdusmanul a menționat că mai există și situații izolate în care este reclamată folosirea disproporționată a forței de către angajații sistemului penitenciar, inclusiv în timpul perchezițiilor.
Criza de personal afectează întregul sistem penitenciar
„Avem o criză acută de personal. Nu este vorba doar despre medici, ci despre toate categoriile de angajați – personal operativ, lucrători sociali, personal administrativ și din aparatul central”, a afirmat Panico.
Potrivit acestuia, lipsa salariilor competitive și a garanțiilor sociale face ca tot mai puțini oameni să fie interesați să lucreze în penitenciare.
„Lipsesc salariile competitive, garanțiile sociale și siguranța profesională. Trebuie să înțelegem că 25 de ani de muncă într-un penitenciar înseamnă o presiune psihologică foarte mare asupra angajaților. Dacă reformele privind salarizarea și pensiile nu vor ține cont de aceste realități, există riscul ca și mai mulți angajați să părăsească sistemul”, a avertizat Avocatul Poporului.
Perchezițiile de la Penitenciarul nr. 3 din Leova și greva foamei a circa 200 de deținuți
Ceslav Panico s-a referit și la situația de la Penitenciarul nr. 3 din Leova, unde, în luna mai 2026, aproximativ 200 de deținuți au intrat în greva foamei după o serie de percheziții desfășurate de către autorități. Potrivit Avocatului Poporului, una dintre nemulțumirile deținuților a fost legată de înlăturarea unor bunuri și construcții improvizate din celule, care nu erau conforme regulamentului din penitenciar.
„Una dintre cauze a fost scoaterea bunurilor pe care deținuții nu au dreptul să le dețină. Au fost depistate telefoane mobile și construcții improvizate în celule, care nu corespundeau standardelor și îngreunau desfășurarea perchezițiilor. Sistemul penitenciar a decis să readucă celulele la forma prevăzută de regulament”, a explicat Panico.
Avocatul Poporului a precizat că instituția s-a autosesizat și a monitorizat situația imediat după izbucnirea protestului.
„Noi am intervenit atunci, am monitorizat situația chiar în zilele următoare și am cerut administrației să poarte un dialog cu deținuții și să se revină la o situație normală. Au fost identificate soluții pentru unele dintre problemele invocate, însă finalitatea cazului încă urmează să fie stabilită”, a declarat acesta.
Panico a comentat și acuzațiile privind utilizarea forței în timpul perchezițiilor, după ce unii deținuți au reclamat că asupra lor au fost folosite gaze lacrimogene și alte mijloace speciale.
„Există și cazuri în care se reclamă depășirea atribuțiilor sau aplicarea disproporționată a forței. În cazul Penitenciarului nr. 3 din Leova au fost astfel de sesizări. Așteptăm rezultatele anchetei interne și concluziile Procuraturii pentru a stabili ce s-a întâmplat cu exactitate”, a spus Avocatul Poporului.
Escrocheriile telefonice din penitenciare continuă
Problema escrocheriilor telefonice organizate din penitenciare este un fenomen ce persistă de mai bine de un deceniu și depășește atribuțiile Avocatului Poporului.
Introducerea telefoanelor mobile și a drogurilor în penitenciare se face prin diferite metode, inclusiv prin aruncarea acestora peste gardurile instituțiilor de detenție, iar autoritățile încearcă să combată fenomenul prin percheziții și anchete.
„Sistemul penitenciar, împreună cu instituțiile de drept, desfășoară destul de des percheziții și monitorizări. Sunt pornite cauze disciplinare și penale, iar din informațiile pe care le avem nu există o toleranță din partea conducerii față de asemenea practici”, a precizat Ombudsmanul, la Moldova 1.
Panico a amintit și despre dosarul penal pornit în urmă cu mai mulți ani împotriva unui fost adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unui director de penitenciar, acuzat de facilitarea introducerii telefoanelor mobile în închisori.
„Încă nu avem o finalitate la Curtea Supremă de Justiție, dar tendința este clară: astfel de cazuri nu trebuie tolerate”, a spus acesta.
Serviciile medicale ar putea trece în subordinea Ministerului Sănătății
Ceslav Panico consideră că una dintre soluțiile pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale în penitenciare este transferarea personalului medical în subordinea Ministerului Sănătății.
„Accesul la servicii medicale este una dintre cele mai mari probleme ale sistemului penitenciar. Se discută despre transferarea serviciilor medicale în subordinea Ministerului Sănătății, ceea ce ar oferi mai multă independență medicilor atunci când iau decizii privind tratamentul deținuților”, a declarat acesta.
Schimbarea ar reduce riscul ca medicii să fie influențați de administrația penitenciarelor în activitatea lor, consideră Ombdusmanul.
Minorii de la Goian își pot continua studiile
Avocatul Poporului a vorbit și despre situația minorilor aflați în detenție la Penitenciarul Goian, precizând că aceștia beneficiază de acces la educație.
„Nu doar la Penitenciarul Goian există această posibilitate. O parte dintre deținuți au absolvit doar nouă clase, iar statul trebuie să le ofere oportunitatea de a-și continua studiile și de a-și dezvolta abilitățile”, a spus Panico.
Acesta a subliniat că dreptul la educație este unul dintre drepturile fundamentale care trebuie garantate inclusiv persoanelor private de libertate și că reintegrarea acestora în societate depinde în mare măsură de accesul la educație și formare profesională.
CITIȚI ȘI:
