Scandalul MoldATSA. Expert: Un eșec administrativ cu impact de de imagine pentru PAS

Scandalul de la MOLDATSA este un test al capacității instituțiilor publice de a preveni abuzurile și de a reacționa în fața acestora. Expertul în științe politice Laurențiu Pleșca susține că situația reprezintă atât o criză de guvernanță, cât și una de credibilitate pentru partidul de guvernare, monitorizată de partenerii europeni.

Scandalul de la Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian MoldATSA a determinat demisii, inițierea unui control de către Agenția Proprietății Publice (APP) și extinderea verificărilor la alte instituții de stat.

„Ce s-a întâmplat la întreprinderea MoldATSA este, fără ocolișuri, un eșec de control intern și o criză de imagine pentru actuala guvernare. Faptul că un escroc, de exemplu cu un CV falsificat, a ajuns la conducerea unei întreprinderi strategice, una care răspunde de securitatea traficului aerian, adică de viețile oamenilor, arată că toate mecanismele care ar fi trebuit să îl oprească au cedat pe rând. Și aceasta este problema de fond. Și nu minimalizez. Este o problemă gravă faptul că există salarii nesimțite (...) Dar asta ar fi doar o parte din problemă”, a declarat Laurențiu Pleșca în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

Demisiile transmit că autoritățile au înțeles gravitatea situației

Politologul constată că nu existența unor astfel de cazuri administrative ar fi cea mai mare problemă, dar este esențială capacitatea autorităților de a le identifica și sancționa: „Partidul de la guvernare trebuie să învețe niște lecții”. Expertul consideră că reacția autorităților trebuie să conducă la schimbări reale în mecanismele de control, deoarece sunt lucruri „aspru pedepsite de opinia publică”, avertizează Pleșca.

„Ar fi foarte ciudat ca după șase ani de guvernare să nu existe astfel de cazuri de corupție. Inclusiv partenerii europeni, din punctul meu de vedere, ar privi foarte ciudat la faptul că nu ar exista nicio neregulă în instituțiile statului. Este foarte bine că toate aceste lucruri sunt depistate și că există și reacții pe măsură. Ați văzut, desigur, investigația CNA, unde s-a constatat că au fost persoane angajate fără concurs la MoldATSA, premii împărțite fără niciun criteriu neapărat și au fost riscuri serioase de abuz în serviciu. Dar cred că, în continuare, văzând aceste demisii în lanț, ne spun că persoanele de la vârful conducerii Republicii Moldova înțeleg unde este problema, unde este veriga slabă”, a explicat Laurențiu Pleșca.

Recația autorităților va conta în evaluările europene

În opinia expertului, scandalul apare într-un moment sensibil, când R. Moldova este evaluată pentru progresele în procesul de aderare la Uniunea Europeană, iar reacția instituțiilor va influența credibilitatea autorităților.

„Îmi pare rău totuși că au apărut în această perioadă în care Republica Moldova este „o poveste de succes” în ceea ce ține de implementarea reformelor. Asta se va vedea inclusiv, probabil, în raportul Comisiei Europene privind progresele Republicii Moldova. Dar cred că, inclusiv, decidenții europeni vor analiza, așa cum spuneam, inclusiv reacția autorităților și ce au făcut. (...) Pentru că ne încredințează sume exorbitante prin acel Plan de Creștere de 1,9 miliarde de euro, care înseamnă, de fapt, resurse vitale pentru creștere economică, dacă vreți, pentru investiții structurale”, a declarat Laurențiu Pleșca.

Combaterea rapidă a corupției, esențială pentru parcursul european

Politologul subliniază că depistarea promptă a cazurilor de corupție reprezintă un indicator important pentru statele candidate la aderare și poate consolida încrederea partenerilor europeni.

„Este foarte important că aceste cazuri sunt depistate rapid, de corupție sau de abuz în serviciu. În cazul în care Republica Moldova ar fi fost mult mai aproape de închiderea negocierilor cu UE, ar fi știrbit foarte mult din imaginea Republicii Moldova. Așa că încă este timp”, constată Pleșca.

Responsabilitatea este una colectivă

Despre impactul politic al scandalului, expertul apreciază că responsabilitatea nu revine unei singure instituții, ci întregului sistem administrativ, inclusiv conducerii statului, care și-a asumat obiectivul combaterii corupției.

„Sunt o responsabilitate colectivă a tuturor instituțiilor statului, inclusiv a președintelui Republicii Moldova, care, de fapt, trebuie cumva să ghideze întreaga societate, așa cum a fost pornit proiectul PAS - de a se lupta împotriva rețelelor de corupție. Și cred că s-au făcut multe progrese în această direcție. Pentru că am văzut inclusiv faptul că UE vorbește despre anumite progrese, inclusiv în domeniul justiției, chiar dacă, desigur, nu este suficient. (...) R. Moldova trebuie să marșeze și mai activ în depistarea mai multor cazuri de corupție, pentru că acesta este, de fapt, un indicator și inclusiv când vorbim despre capitolele de negocieri”, a conchis Laurențiu Pleșca.

Directorul MoldATSA, Dumitru Vangheli a fost demis, ca urmare a revocării mandatului. Decizia a survenit în urma unei investigații a „Ziarului de Gardă”, care a scos la iveală includerea în CV-ul său date false, precum și nereguli administrative.

Potrivit investigației Rise, Anastasia Taburceanu, verișoară cu președinta R. Moldova, Maia Sandu, a câștigat peste un milion de lei în mai puțin de un an de la angajarea în funcția de purtătoare de cuvânt la MoldATSA, în medie peste 75 de mii de lei pe lună. În 2026, remunerarea Anastasiei Taburceanu a crescut semnificativ, depășind 120 de mii de lei pe lună. Aceasta este de opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât remunerația președintei Maia Sandu.

Scandalul de la MoldATSA a scos la iveală deficiențe în filtrele de control din instituțiile publice. deoarece „au fost eșecuri în sistem, de mai multe ori”, a constatat președinta Maia Sandu, care a cerut verificarea tuturor întreprinderilor de stat și restituirea banilor publici.

Deputatul PAS, Radu Marian, a anunțat că demisionează din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. El și-a asumat responsabilitatea pentru recomandarea, „cu bună-credință”, a lui Dumitru Vangheli la șefia MoldATSA, pe care îl cunoștea din copilărie, însă susține că nu a cunoscut neregulile care aveau loc în instituție.

Și Roman Cojuhari a anunțat demisia din funcția de director general al APP și-a asumat responsabilitatea pentru lipsa unei monitorizări mai stricte a deciziilor financiare luate de fosta conducere a Moldatsa.

Ulterior, Agenția Proprietății Publice (APP) a dispus efectuarea unui control detaliat la MoldATSA privind respectarea cadrului legal în procesul de salarizare, pe fondul unor sesizări publice legate de nivelul de remunerare. Totodată, autoritatea a extins verificările și către alte 21 de societăți cu capital de stat.

O evaluare a Centrului Național Anticorupție (CNA) a scos la iveală 33 de angajări făcute fără concurs, în anii 2023 și 2024, și cheltuieli suspecte de peste nouă milioane de lei pentru instruiri. Raportul CNA scoate la iveală premii salariale acordate dubios, achiziții publice cu probleme, precum și gestionarea defectuoasă a banilor instituției.

CITIȚI ȘI: