Noi măsuri pentru prevenirea evadării din justiție: Condamnații absenți la pronunțarea sentinței vor fi dați în urmărire din oficiu
Instanțele de judecată vor dispune din oficiu darea în urmărire a persoanelor condamnate care lipsesc de la pronunțarea sentinței. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a legislației propus de Ministerul Justiției cu scopul de a reduce riscul ca persoanele condamnate să se ascundă sau să părăsească țara.
Documentul a fost votat de Parlament în prima lectură în ședința din 2 iulie. Proiectul prevede, totodată, completarea Codului penal și Codului de procedură penală cu o prevedere care incriminează evadarea din arestul la domiciliu. În prezent, legislația sancționează doar evadarea din locurile de detenție. Autorii inițiativei susțin că această lacună afectează autoritatea hotărârilor judecătorești și siguranța procesului penal.
Ministerul Justiției propune, de asemenea, majorarea cuantumului garanției depuse de organizații, care în prezent este cuprins între 15.000 și 50.000 de lei și este egal cu cel stabilit pentru persoanele fizice. Autoritățile propun diferențierea acestora, astfel încât companiile să achite garanții mai mari, cuprinse între 50.000 și 150.000 de lei.
Cauțiunile vor fi gestionate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Registrul activelor infracționale confiscate”.
Monitorizarea electronică se va aplica nu doar în cazul arestului la domiciliu, ci și în situațiile în care persoana anchetată are interdicția de a părăsi țara sau este eliberată provizoriu sub control judiciar.
Proiectul de lege va fi propus Parlamentului pentru examinare în lectura a doua. Potrivit notei de fundamentare, prevederile urmează să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
Regiunea transnistreană, aflată în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova, este frecvent menționată ca un refugiu pentru persoane condamnate sau urmărite penal. Din cauza lipsei controlului efectiv al Chișinăului asupra acestui teritoriu, identificarea și reținerea persoanelor aflate în stânga Nistrului rămân dificile.
Subiectul este unul sensibil și apare frecvent în contextul reformei justiției și al combaterii impunității. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, autoritățile de la Chișinău nu pot coopera direct cu structurile neconstituționale de la Tiraspol pentru reținerea acestor persoane, amintind că Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze care au vizat schimbul de informații între Ministerul de Interne și instituțiile nerecunoscute din regiune.
Oamenii legii de la Chișinău bănuiesc că în stânga Nistrului s-ar afla fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, condamnat la trei ani de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Ministerul Afacerilor Interne, precum și fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare.
În primăvara anului trecut, și foștii deputați Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, condamnați pentru complicitate la finanțarea ilegală a unor partide afiliate grupării „Șor”, au părăsit țara și s-ar afla în regiunea transnistreană, înainte de pronunțarea sentințelor de 12, respectiv șase ani de închisoare.
Amintim că și fostul polițist Ion Perju, condamnat la 10 ani de închisoare pentru lovitura fatală aplicată lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, s-a ascuns o perioadă în stânga Nistrului, fiind dat în urmărire în 2015 și reținut abia în septembrie 2025. De asemenea, fostul deputat democrat Constantin Țuțu, condamnat la opt ani de închisoare pentru trafic de influență și escrocherie, s-a aflat o perioadă în regiunea transnistreană înainte de a fi încarcerat la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
CITIȚI ȘI:
