România, Ucraina și R. Moldova își schimbă guvernele simultan: Similitudini și deosebiri, remarcate de analiști
Relansarea economiei și accelerarea integrării europene sunt obiectivele corecte pentru un eventual Guvern condus de Vasile Tofan, însă adevărata provocare va fi capacitatea Executivului de a transforma aceste priorități în rezultate concrete, consideră analistul politic de peste Prut, Sorin Ioniță. Problemele care au dus la schimbarea Guvernului precedent nu au fost legate de direcția politică, ci de modul în care au fost luate și implementate deciziile, crede acesta.
Întrebat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova despre ce ar trebui să urmărească noul Guvern de la Chișinău pentru ca cetățenii să simtă rezultate concrete, Ioniță a precizat că obiectivele actuale sunt cele corecte.
Relansarea economică și integrarea europeană au fost și prioritățile fostului premier Alexandru Munteanu. Potrivit expertului, schimbarea precedentului Executiv nu a fost cauzată de priorități greșite, ci de mecanismele interne de funcționare și de luare a deciziilor în guvernare.
„Prioritățile sunt foarte corecte. Astea sunt, pe care le-ați spus și pe care le-a avut și domnul Munteanu la învestire. Tot așa s-a spus: să punem un om de afaceri ca să ne concentrăm mai mult pe economie, pe creștere, plus integrarea europeană. Nu sunt rele. Problema este dacă reușești să le pui în aplicare. Nu din cauza unor priorități greșite s-au despărțit de domnul Munteanu, ci din cauze interne, de mecanica funcționării și a luării deciziilor”, a afirmat Sorin Ioniță, la postul național de radio.
Scandalurile de corupție de la Chișinău și Kiev „au erodat moral partidele dominante”
În opinia sa, efectele pozitive ale parcursului european sunt deja vizibile prin creșterea nivelului de trai, a salariilor și prin reevaluarea unor active precum terenurile sau locuințele, în timp ce o eventuală rupere de acest parcurs ar produce, în opinia sa, un colaps comparabil cu cel resimțit de Georgia.
„Credeți că a doua zi se va vedea ceva în buzunarul oamenilor? Aderarea europeană nu este așa. Durează niște ani până vezi efectele. Important este să nu te rupi de Europa. Efectele pozitive deja există. Dacă Republica Moldova își păstrează acest curs, va merge înainte. Vezi însă ce se întâmplă când te rupi de acest proces, cum a pățit Georgia. Acolo oamenii vor simți prăbușirea”, a comparat analistul.
În opinia sa, Republica Moldova și Ucraina au sisteme politice similare, în care partidele aflate la putere dețin majorități parlamentare suficiente pentru a schimba rapid Executivul, spre deosebire de România, unde negocierile sunt complicate de fragmentarea Parlamentului.
„În Moldova există un partid dominant care poate pune un premier în momentul în care dorește. În Ucraina este chiar și mai evident: dacă președintele și partidul său decid schimbarea prim-ministrului, o pot face fără blocaje. România este un caz complet diferit, unde Parlamentul este foarte fragmentat și nimeni nu mai are încredere în nimeni”, a declarat acesta.
Analistul consideră că schimbările de la Chișinău și Kiev au fost influențate și de scandalurile de corupție care au afectat imaginea partidelor aflate la guvernare.
„Atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova au existat scandaluri de corupție care au erodat moral partidele dominante. Sistemul politic încearcă acum să-și recapete energia și credibilitatea”, a mai spus Sorin Ioniță.
România, blocată de lipsa de încredere
În ceea ce privește criza guvernamentală din România, Ioniță a afirmat că mecanismele politice din culise diferă de logica instituțională oficială. Potrivit acestuia, blocajul actual poate fi înțeles doar dacă analizăm cine a inițiat, în urmă cu câteva luni, moțiunea de cenzură care a dus la prăbușirea Guvernului de coaliție condus de Ilie Bolojan.
Analistul a atribuit inițiativa formală Partidului Social Democrat, dar a spus că nu este clar cine se află în spatele acestei decizii și de ce președintele Nicușor Dan nu a apărat mai ferm coaliția, notând că atitudinea președintelui a părut mai degrabă favorabilă moțiunii decât opusă ei. În opinia sa, blocajul actual se explică prin absența încrederii reciproce între actorii politici și prin neîncrederea publicului față de cei implicați în căderea Guvernului Bolojan.
Ioniță l-a caracterizat pe Nicușor Dan ca fiind „un președinte slab” în raport cu restul spectrului politic, spre deosebire, a spus el, de Maia Sandu sau de Volodimir Zelenski, și a pus la îndoială relevanța poziției sale privind alegerile anticipate, opinând că președintele ar avea puține pârghii reale de control asupra evoluțiilor politice.
„Parlamentarii știu foarte bine că, dacă merg acum la anticipate, mulți dintre ei nu se vor mai întoarce în Parlament. De aceea, este foarte greu să voteze propria dizolvare”, a explicat el.
Ucraina, remaniere sub presiunea scandalului de corupție
Ioniță consideră că remanierea de la Kiev nu este una riscantă, deoarece Zelenski dispune de o majoritate parlamentară solidă în Radă, spre deosebire de instabilitatea guvernamentală de la București.
Totuși, expertul a atras atenția că această reorganizare este de amploare și trece dincolo de ministere, extinzându-se spre șefia unor agenții-cheie din justiție și anticorupție.
Schimbările radicale sunt strâns legate de scandalul recent de corupție care a zguduit cercul apropiat al președintelui ucrainean, în special pe apropiații fostului șef al administrației prezidențiale, Andrii Ermak.
„Este o încercare de a recâștiga încrederea după scandalurile recente”, a subliniat analistul.
Ioniță a trasat o paralelă directă între Ucraina și Republica Moldova, arătând că, în ambele cazuri, schimbările de guvernare au fost provocate de scandaluri de corupție. Aceste crize au erodat autoritatea morală a partidelor aflate la putere - Partidul Acțiune și Solidaritate în R. Moldova și „Sluga Poporului” în Ucraina, iar sistemul politic din ambele țări are acum nevoie de o revitalizare.
Pe de altă parte, analistul a remarcat că, spre deosebire de România, atât la Chișinău, cât și la Kiev, deciziile luate de conducerea politică pot fi implementate direct și rapid, cu condiția să nu existe disensiuni interne.
Cooperare regională, cu o rezervă
În cadrul aceleiași emisiuni, Ioniță a subliniat că realitățile dure au apropiat strâns România, Ucraina și Republica Moldova în domenii vitale precum energia, infrastructura și securitatea.
În opinia sa, această cooperare regională va continua indiferent de schimbările politice de la Chișinău, Kiev sau București, cu o singură excepție - formarea unui guvern suveranist în România, în urma unor eventuale alegeri anticipate, ar putea schimba radical ecuația.
„Nevoia ne-a împins împreună. Singurul risc ar apărea dacă în România ar ajunge la guvernare un executiv cu adevărat suveranist, care ar schimba direcția politicii externe. Asta ar fi, în primul rând, în defavoarea Republicii Moldova”, a conchis analistul.
Vasile Tofan, în vârstă de 44 de ani, a fost desemnat de președinta Maia Sandu drept candidat la funcția de prim-ministru pe 11 iulie 2026, la o săptămână după demisia neașteptată a lui Alexandru Munteanu, care invocase imposibilitatea de a-și exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale.
Potrivit Constituției, Tofan are la dispoziție 15 zile de la desemnare pentru a prezenta Parlamentului programul de guvernare și lista miniștrilor și pentru a obține votul de încredere.
Tofan este antreprenor și investitor, senior partner la fondul Horizon Capital, cofondator al platformei civice „Europa 2028” și a mai fost propus pentru funcția de premier în 2025, ofertă pe care a refuzat-o atunci.
Pe 14 iulie 2026, la Bruxelles, a fost programată deschiderea oficială a negocierilor de aderare pentru Clusterul 6 „Relații externe”, cu delegația Republicii Moldova condusă de premierul interimar Eugeniu Osmochescu.
În România, Guvernul interimar administrează țara de peste două luni, după eșecul negocierilor de coaliție și respingerea în Parlament a două nominalizări de premier, în timp ce președintele Nicușor Dan a organizat, pe 13 iulie, noi consultări cu liderii fostei coaliții de guvernare.
În Ucraina, Zelenski a anunțat, pe 12 iulie, înlocuirea premierului Iulia Sviridenko, la un an de la numirea ei, în contextul celui mai amplu scandal de corupție al mandatului său, dosarul Energoatom, care a dus deja la demisia foștilor miniștri ai Justiției și Energiei și la retragerea din funcție a lui Andrii Ermak.
CITIȚI ȘI:
