Ion Chicu anunță inițierea procedurii de suspendare a Maiei Sandu: Ce formațiuni politice susțin demersul
Opoziția parlamentară inițiază procedura de demitere a președintei Maia Sandu, în contextul mai multor scandaluri care au zdruncinat în ultima lună partidul de guvernare. Proiectul de hotărâre privind suspendarea șefei statului a fost înaintat de deputatul blocului Alternativa, Ion Chicu, care speră să adune cel puțin 34 de semnături pentru înregistrarea acestuia în Parlament.
Deocamdată, inițiativa este susținută de Partidul Socialiștilor din Moldova, Partidul Comuniștilor și Partidul Democrația Acasă, în timp ce Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a exprimat susținerea „unanimă" față de președinta Sandu.
Deputatul și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, a declarat că proiectul de hotărâre conține 40 de pagini privind presupusele „încălcări ale Constituției" pe care le-a admis președinta Maia Sandu, în contextul lipsei de reacție față de mai multe scandaluri care au apărut în spațiul public, printre care cel de la Moldatsa și afacerile imobiliare ale fostului deputat PAS, Alexandru Trubca.
„Nu cred că Maia Sandu nu știe de aceste scheme. Are șase ani de când e președinte, toți îi raportează. Să admitem că ea nu știa. Atunci, de ce trebuie să fie un președinte care nu cunoaște toate aceste lucruri? Sper să acumulăm 34 de semnături, astfel încât să-l înregistrăm în Parlament, ca toți oamenii, inclusiv străinii, să afle lista păcatelor și încălcărilor grave ale doamnei Sandu", a declarat Ion Chicu pe rețelele de socializare.
Șefa Partidului Comuniștilor, Diana Caraman, a declarat pentru Moldova 1 că fracțiunea va susține demersul.
„Desigur că susținem această inițiativă, iar Maia Sandu va răspunde de nelegiuirile pe care le-a făcut în postul de președinte. Astfel de inițiative le-am discutat și în Parlamentul precedent -președintele nu are dreptul să se implice în procesele politice", a declarat Caraman.
Mai sceptic s-a arătat liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, care a susținut că va semna proiectul, dar îl consideră mai degrabă o declarație politică fără șanse reale.
„În luna august, când toată lumea pleacă în vacanță, inițiem un proiect care trebuie să acumuleze două treimi ale tuturor deputaților, e sigur că nu putem să-i adunăm. Și, pe fondul scandalurilor legate de verișoarele Maiei Sandu, îi oferim, iarăși, doamnei președinte, un pretext de victimizare", a comentat Costiuc.
Reprezentanții Partidului Socialiștilor au confirmat, de asemenea, că vor susține demersul lui Ion Chicu.
PAS: O susținem unanim pe președinta Maia Sandu
Solicitată de Teleradio-Moldova să comenteze proiectul privind suspendarea din funcție a Maiei Sandu, instituția prezidențială a subliniat că acțiunea se încadrează în prevederile constituționale, precizând că președinta continuă să își îndeplinească atribuțiile cu responsabilitate.
„Inițierea unei asemenea proceduri este un drept prevăzut de Constituție, iar Parlamentul se va pronunța conform legii. Președinta are mandatul încredințat de cetățeni, pe care îl onorează cu toată responsabilitatea”, a comentat instituția.
Și partidul de guvernământ și-a exprimat susținerea pentru președinta țării, Maia Sandu.
„Partidul PAS și fracțiunea PAS susțin plenar și unanim președinta Maia Sandu. Președinta Sandu a câștigat încrederea majorității cetățenilor pentru a duce Moldova în UE și PAS va oferi toată susținerea necesară pentru acest obiectiv", a transmis partidul de la guvernare.
Ce prevede procedura constituțională
Potrivit expertului în justiție Alexandru Bot de la Watchdog, inițiativa este realizabilă în teorie, dar ipotetică în practică.
„Pentru a o duce până la bun sfârșit, este necesar ca o treime din deputați să inițieze procedura de suspendare a președintelui, respectiv două treimi din deputații aleși să decidă nemijlocit suspendarea și, respectiv, organizarea unui referendum pentru demiterea președintelui. Este mai degrabă un pas pur politic, al cărui ecou cred că va fi exploatat la următoarele alegeri", a declarat Bot.
Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției", cu votul a două treimi din deputați.
Propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați, iar dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.
Lanțul de scandaluri care au zguduit PAS
Controversele din jurul partidului de la guvernare au început odată cu publicarea, pe 18 iunie, a unei investigații a Ziarului de Gardă, care a arătat că fostul director al Moldatsa, Dumitru Vangheli, cu un salariu lunar de circa 110.000 de lei, ar fi indicat informații false în CV-ul depus la concurs. Patru zile mai târziu, Vangheli a fost demis, iar o evaluare a Centrului Național Anticorupție a scos la iveală 33 de angajări fără concurs, premii și stimulente nejustificate, precum și cheltuieli suspecte de peste nouă milioane de lei.
Scandalul a continuat cu dezvăluirile despre Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, care încasa peste 120.000 de lei pe lună în calitate de purtătoare de cuvânt la Moldatsa. Aceasta și-a dat demisia la scurt timp după apariția informațiilor, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat că Taburceanu a restituit întreprinderii toți banii încasați.
O altă verișoară a șefei statului, Tatiana Batin, care ocupa funcția de șefă de cabinet al președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și-a anunțat, la rândul său, demisia. Potrivit declarației de avere, Tatiana Batin a încasat anul trecut din salarii, compensații și diurne de la Parlament peste 548 de mii de lei, echivalentul a peste 45 de mii de lei pe lună.
În aceeași zi în care și-a anunțat demisia, TV8 a publicat o investigație care îl vizează pe soțul acesteia, Constantin Batin, director de peste doi ani al Zonei Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chișinău”.
Jurnaliștii au aflat că, cu doar câteva săptămâni înainte de a fi numit în fruntea întreprinderii de stat, Constantin Batin ar fi făcut schimb de companii cu omul de afaceri leton Marks Blats. La momentul tranzacției, Blats se afla sub sancțiunile Statelor Unite, fiind acuzat că făcea parte dintr-o rețea care a furnizat tehnologii avansate armatei ruse după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina. Ulterior, acesta a fost sancționat și de Uniunea Europeană, Marea Britanie, Letonia și Ucraina pentru aceleași acuzații.
Maia Sandu a declarat, în context, că Constantin Batin a ajuns în fruntea instituției în urma unui concurs, însă nu cunoaște detaliile despre tranzacțiile cu omul de afaceri leton, iar explicațiile ar trebui cerute de la persoanele vizate în investigație.
Scandalul a provocat și alte plecări. Pe 29 iunie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian, a anunțat că pleacă din funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.
Și Roman Cojuhari și-a anunțat, în seara zilei de 29 iunie, demisia din funcția de director general al Agenției Proprietății Publice, la circa o săptămână după izbucnirea scandalului de la întreprinderea Moldatsa. Cojuhari și-a asumat responsabilitatea pentru lipsa unei monitorizări mai stricte a deciziilor financiare luate de fosta conducere a Moldatsa.
Pe 24 iunie, Guvernul a anunțat reorganizarea Agenției Proprietății Publice (APP), iar pe 30 iunie, liderul PAS, Igor Grosu, și-a cerut scuze public pentru scandalul de la MoldATSA și a anunțat excluderi din partid, printre care Anastasia Taburceanu, Mihai și Petru Bondari.
Pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a condamnat abuzurile, declarând că cele întâmplate sunt „incompatibile" cu valorile sale și a propus un mecanism de verificare obligatorie a integrității funcționarilor de către Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție, precum și reorganizarea APP în două entități distincte.
Totodată, Guvernul va implementa o serie de măsuri de optimizare, care vizează revizuirea tuturor consiliilor de administrație. Printre priorități se numără reducerea numărului de membri și aplicarea principiului de reprezentare unică — un membru va putea face parte dintr-un singur consiliu. Totodată, va fi reevaluată politica de remunerare a acestora și se va introduce obligativitatea pentru fiecare întreprindere de stat de a publica semestrial indicatorii de performanță.
Șefa statului a reiterat declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, anunțând că în rândurile Partidului Acțiune și Solidaritate va avea loc o curățenie generală și vor fi pedepsiți toți cei care au încălcat legea.
CITIȚI ȘI:
