Blocaj de aproape un an în Găgăuzia. Larisa Voloh explică ce pierd locuitorii și cum propune Chișinăul să deblocheze situația
Locuitorii din Găgăuzia plătesc prețul unui blocaj instituțional care durează de aproape un an, cu o Adunare Populară cu mandat expirat, un bașcan condamnat și un interimat care gestionează comitetul executiv fără putere deplină. Deciziile privind funcționalitatea instituțiilor, repartizarea resurselor financiare și angajarea funcționarilor publici sunt blocate sau amânate. Declarațiile au fost făcute de deputata PAS și coautoarea proiectului de modificare a Codului Electoral, Larisa Voloh, în emisiunea „Pe față" de la Moldova 1, difuzată pe 28 iulie.
Ce pierd locuitorii din Găgăuzia
Blocajul din autonomie se simte concret în viața locuitorilor, chiar dacă nu întotdeauna direct. O Adunare Populară nefuncțională înseamnă că nu pot fi adoptate acte normative esențiale pentru regiune, iar deciziile care privesc interesele locale rămân suspendate.
„O Adunare Populară nefuncțională nu poate aproba acte normative. Ședințele practic sunt boicotate, nu au fost luate decizii importante pe parcursul ultimului an de zile. Decizii care țin de interesul lor local, funcționalitatea anumitor instituții, dotare, decizii de tot felul", a explicat Voloh.
Problema se extinde și la nivelul comitetului executiv, care gestionează bugetul autonomiei, modul de repartizare a resurselor financiare și angajarea sau eliberarea funcționarilor publici. Fără un bașcan ales legitim, toate aceste decizii sunt luate în interimat, cu o autoritate diminuată.
„În momentul în care există o persoană care își asumă un mandat deplin, care este susținut prin vot de marea majoritate a cetățenilor, legitimitatea acestei persoane este alta față de persoana care realizează un interimat în autonomie", a subliniat deputata.
Voloh a recunoscut că pentru mulți cetățeni impactul este mai puțin vizibil la nivel regional, întrucât primarii și consiliile locale funcționează normal. Totuși, a atras atenția că autonomia nu trebuie să rămână doar simbolică.
„Este o chestie de principiu — că trebuie să existe această autonomie, că ei să decidă în numele lor, că trebuie să păstrăm aceste organe care au venit prin lege sau prin statutul special pe care l-au obținut în 1994 și a fost un compromis care a evitat un conflict", a spus Voloh.
De ce abia acum vine soluția
Proiectul de modificare a Codului Electoral a fost înregistrat în Parlament pe 27 iulie și urmează să fie dezbătut în plen joi, 30 iulie, în prima lectură. Aprobarea în lectură finală este planificată pentru sfârșitul lunii august, astfel încât scrutinul din 15 noiembrie pentru Adunarea Populară să poată fi organizat după reguli noi. Deputata a explicat că autoritățile de la Chișinău au epuizat mai întâi toate căile de dialog înainte de a recurge la modificarea legislației. Au avut loc discuții atât pe platforma parlamentară, cât și pe cea prezidențială, a existat un grup de lucru cu reprezentanți ai CEC, au fost elaborate acte normative care urmau să fie votate de Adunarea Populară.
„Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Deputații din Adunarea Populară au avut înțelegerea lor că lucrurile vor evolua exact așa cum au evoluat în 2014, în 2015, în 2016 — adică pe această presiune autoritățile centrale vor ceda. Noi am fost foarte deschiși și le-am zis că în momentul în care vor eșua aceste discuții ale noastre, există și alte instrumente", a declarat Voloh.
Unul dintre aceste instrumente a fost sesizarea depusă de Ministerul Justiției la Curtea Constituțională. Hotărârea din 9 iulie a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să stabilească singură mecanismele de organizare a alegerilor, deschizând astfel calea pentru intervenția Parlamentului.
„Noi am mers pe un alt instrument care de fapt ne va duce exact acolo unde ar fi trebuit să ajungem, doar pe o cale mult mai amicabilă și mai moderată decât cea pe care o propunem acum", a adăugat deputata.
Ce prevede proiectul
Modificările propuse vizează în primul rând deblocarea alegerilor din 15 noiembrie și stabilirea unor reguli clare pentru organizarea scrutinului. Proiectul prevede constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, format din cel puțin șapte și cel mult 11 membri, care să poată organiza și desfășura alegerile în toamnă. O schimbare de substanță pe termen lung este trecerea de la sistemul uninominal la unul proporțional, pe liste de partid, similar celui folosit pentru consiliile locale. Totuși, pentru scrutinul din 15 noiembrie, sistemul majoritar va fi menținut în continuare, ca normă tranzitorie.
Voloh a argumentat că această schimbare este necesară pentru a crește legitimitatea aleșilor locali din Găgăuzia, invocând un paradox al actualului sistem.
„Avem deputați care au ajuns în Adunarea Populară fiind susținuți de 150 de persoane, de 150 de voturi. Când pui pe cântar legitimitatea unui primar care a fost ales de 10.000 de votanți susținători și 150... Există această discrepanță și din considerentul acesta trebuie să uniformizăm și să dăm mai multă legitimitate inclusiv aleșilor locali care iau decizii la nivel de autonomie în interesul cetățenilor din Găgăuzia", a explicat deputata.
Referitor la calendarul electoral, Voloh a precizat că pentru ca scrutinul să aibă loc pe 15 noiembrie, modificările la Codul Electoral trebuie adoptate în lectură finală până pe 15 august, astfel încât Consiliul Electoral Central din Găgăuzia să devină funcțional și să poată organiza alegerile în termenele legale.
Mai are nevoie Găgăuzia de autonomie?
Larisa Voloh s-a pronunțat clar în favoarea menținerii autonomiei, dar a condiționat această poziție de eficiența reală a instituțiilor regionale. O autonomie funcțională, care să dezvolte politici regionale, să păstreze limba, cultura și etnia și să creeze un climat economic favorabil, este benefică pentru întreaga Republică Moldova.
„Cu cât suntem mai multiculturali, cu cât suntem mai multietnici, diversitatea noastră ar fi un element de bogăție, de mândrie. Dar dacă vorbim de un sistem administrativ birocratic, neeficient, care doar mănâncă banii din buget, atunci evident că efectele sunt cele care sunt", a declarat Voloh.
Aceasta a atras atenția că ostilitatea permanentă dintre Chișinău și Comrat a dus la o percepție tot mai răspândită în rândul cetățenilor din restul țării că autonomia este inutilă, mai ales atâta timp cât este nefuncțională.
„Cred că trebuie menținută, pentru că doar trebuie îmbunătățită. Este important ca cei din Găgăuzia să înțeleagă necesitatea acestor reforme și necesitatea acestor măsuri", a conchis deputata Larisa Voloh.
Amintim că pe 28 iulie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat pozitiv modificările la Codul Electoral privind alegerile din Găgăuzia. Avizul a fost aprobat cu cinci voturi pentru și trei împotrivă.
Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament de un grup de deputați ai PAS pentru a transpune hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să stabilească mecanismele de organizare a alegerilor. Curtea a decis că doar Parlamentul Republicii Moldova este competent să reglementeze legislația electorală.
Printre modificările propuse se numără constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, aflat sub conducerea CEC de la Chișinău și format din cel puțin șapte și cel mult 11 membri.
CEC va fi instituția care va numi președintele Consiliului Electoral Central al Găgăuziei.
Proiectul prevede și trecerea la un sistem electoral proporțional, însă aceasta ar urma să fie aplicată abia la scrutinul de peste patru ani. Pentru 15 noiembrie 2026, sistemul majoritar va fi folosit pentru ultima oară.
Modificările la Codul Electoral, care au scopul de a uniformiza organizarea alegerilor pe tot teritoriul R. Moldova, urmează să fie examinate în prima lectură până la încheierea actualei sesiuni parlamentare, iar până la sfârșitul lunii august - să fie adoptate și în lectură finală, într-o ședință extraordinară a Parlamentului.
