Revista presei | Canicula pune presiune pe sistemul energetic al R. Moldova; Primăriile care se unesc voluntar vor primi stimulente de miliarde
În presă găsim apelul autorităților către populație de a eficientiza consumul de electricitate, pe fundalul deficiențelor în aprovizionarea R. Moldova cu curent electric din România. Scăderea nivelului apei în râul Nistru, dar și tensiunile care vizează procesul de amalgamare a localităților, sunt alte subiecte abordate de presa din R. Moldova.
Canicula pune presiune pe sistemul energetic al R. Moldova. Autoritățile anunță un deficit de electricitate în seara de 4 august, titrează portalul Deschide.md.
Iar NewsMaker scrie că scăderea critică a nivelului Dunării ar putea afecta și Republica Moldova. Din cauza temperaturilor ridicate și a secetei care afectează Europa, nivelul apei din Dunăre a scăzut până la un minim istoric, provocând probleme în sectorul energetic și în transportul fluvial, explică publicația. Newsmaker menționează în context că în ultimii ani, Republica Moldova importă o parte semnificativă din energia electrică consumată din România. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, a declarat într-un interviu pentru Radio Moldova, pe 3 august, că, din cauza secetei de pe Dunăre, există riscul opririi centralelor nucleare nu doar din România, ci și din Bulgaria și Ungaria. Având în vedere situația creată, există riscul ca achizițiile de energie electrică de care are nevoie Republica Moldova să nu poată fi asigurate, a menționat funcționarul, citat de NewsMaker.
Deutsche Welle semnalează că Republica Moldova riscă să rămână fără apă. Nivelul râului Nistru a scăzut periculos de mult și va continua să scadă în zilele următoare, atrage atenția autorul articolului, Vitalie Călugăreanu. Autoritățile fac simulări pentru cel mai prost scenariu, observă DW. Autorul analizei notează că perturbarea sistemelor energetice din Europa, din cauza scăderii debitului Dunării, afectează și Republica Moldova. Guvernul a instituit restricții la consumul de energie și apă, mai scrie DW. Publicația îl citează pe ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a îndemnat cetățenii să economisească în intervalul orelor 21:00–23:00. Dacă în acest interval de timp fiecare familie va reduce puțin consumul, efectul cumulat poate fi foarte important, a subliniat oficialul, citat de DW.
Primăriile care se unesc voluntar vor primi stimulente de miliarde: CALM cere condiții egale pentru toate localitățile – titrează TV8. Postul de televiziune notează că în încercarea de a convinge primăriile să se unească benevol, Guvernul vine cu stimulente financiare mai mari. Autoritățile anunță un pachet de resurse de aproximativ 6,5 miliarde de lei, disponibil până în 2030, pentru localitățile care vor reuși să finalizeze procesul de fuziune până la sfârșitul lunii, detaliază TV8. Satele care vor fi amalgamate prin procedură normativă nu vor avea parte de stimulente financiare, însă, după fuziune, vor beneficia de un sistem fiscal mai descentralizat, menționează postul de televiziune. Congresul Autorităților Locale din Moldova critică decizia și susține că diferențierea dintre cele două categorii de localități reprezintă o formă de discriminare, mai scrie TV8.
Ziarul de Gardă anunță că săptămâna viitoare, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va organiza consultări cu primarii localităților care au parcurs procesul de amalgamare. Discuțiile se vor concentra pe proiectele deja pregătite, prioritățile comunităților și eventualele blocaje în implementare.
În presă găsim și comentariul premierului Vasile Tofan la recenta vizită în R. Moldova a unei delegații talibane. „Republica Moldova nu recunoaște guvernarea talibană. Aprobarea acestei vizite a fost o eroare de evaluare și de coordonare instituțională”, a declarat șeful cabinetului de miniștri, citat de jurnal.md. Tofan a calificat situația drept una „jenantă și inacceptabilă”, dar a dat de înțeles că nu vor urma demisii. În schimb, va fi revizuit mecanismul de consultare al SIS, scrie jurnal.md. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Vasile Tofan a precizat că o companie din Republica Moldova cu livrări active spre Uzbekistan a solicitat sprijin pentru extinderea exporturilor agricole în Afganistan și că regimul de sancțiuni al Uniunii Europene nu vizează comerțul agricol cu Afganistanul în ansamblu.
Iar Europa Liberă relatrează că R. Moldova pregătește un program de peste 10 miliarde de lei pentru apărare în următorii cinci ani. R. Moldova vrea să-și fortifice sectorul de apărare, cumpărând armament și tehnică militară compatibile cu cele ale armatelor statelor partenere și să crească alocările din bugetul de stat pentru apărare până la 1% din PIB către 2030, explică sursa citată. Tot Europa Liberă notează că Guvernul urmează să aprobe pe 5 august un program prin care va fi pusă în aplicare în următorii cinci ani Strategia națională de apărare a R. Moldova, adoptată în 2024 pentru 10 ani. Programul stabilește că R. Moldova își va spori capacitățile de apărare și se va integra treptat în „arhitectura de securitatea și apărare a Uniunii Europene”. Fost ministru al Apărării, generalul în rezervă Vitalie Marinuța a spus într-un comentariu pentru Europa Liberă că, deși în creștere, nivelul finanțărilor pentru apărare rămâne insuficient în R. Moldova, în situația în care țările din regiune alocă până la 5% din PIB. În opinia lui, în condițiile actuale de insecuritate regională, 2-2,5% din PIB ar fi o cotă „mulțumitoare” pentru următorii 5 ani.
Comratul se opune reformei electorale promovate de Chișinău. Adunarea Populară vrea reguli proprii – titrează TVR Moldova. Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a aprobat un pachet de amendamente la proiectul de lege privind modificarea Codului Electoral al Republicii Moldova prin care propune păstrarea actualului sistem de organizare a alegerilor din autonomie și renunțarea la majoritatea schimbărilor promovate de Parlament, detaliază postul de televiziune, cu referire la Nokta.md. Potrivit președintelui Adunării Populare, Valentin Gaidarji, amendamentele au fost elaborate ca răspuns la modificările propuse de Parlament după hotărârea Curții Constituționale privind atribuțiile autorităților din UTA Găgăuzia în organizarea alegerilor.
