Social

Capitala, sufocată de mașini: Soluții pentru mobilitatea urbană a Chișinăului

Ecopresa
Sursa: Ecopresa

Numărul de automobile din municipiul Chișinău depășește de cinci ori capacitatea rețelei de circulație pentru care a fost proiectată infrastructura rutieră a capitalei. Una dintre principalele probleme identificate este lipsa locurilor de parcare, municipiul dispunând în prezent de doar aproximativ 18.5% din necesarul estimat.

Datele au fost prezentate de Mădălina Moțcanu-Dumitrescu, specialistă în urbanism și cadru didactic la Universitatea „Ion Mincu” din București, în cadrul consultărilor publice din 5 august pe marginea studiului de fundamentare privind circulația și transporturile în municipiul Chișinău.

„Există în jur de 50.000 de locuri de parcare, dar ar fi necesare undeva peste 270.000, ceea ce indică un deficit de aproximativ 220.000”, a subliniat specialista.

O altă problemă identificată ține de lipsa unei centuri funcționale a orașului. Potrivit studiului, singurul drum de ocolire existent, M14, se află într-o stare degradată și nu poate prelua eficient traficul de tranzit.

Dezvoltarea accelerată a localităților din jurul Chișinăului nu a fost însoțită de extinderea infrastructurii de transport. Mădălina Moțcanu-Dumitrescu a menționat că populația unor suburbii, precum Durlești și Stăuceni, a crescut cu aproximativ 35–40%, însă infrastructura de transport nu a fost adaptată acestui ritm de dezvoltare.

Studiul prezentat arată și un interes ridicat pentru alternative de transport.

„Peste 96% au afirmat că și-ar dori să folosească bicicleta dacă ar exista o infrastructură sigură, astfel încât să se simtă în siguranță atunci când se deplasează de acasă la serviciu sau către un alt punct unde au nevoie să ajungă”, a explicat experta.

În ceea ce privește transportul public, deși flota a fost modernizată în ultimii ani, aceasta rămâne insuficientă. Benzile dedicate transportului public sunt implementate doar pe anumite artere.

„Extinderea rămâne în continuare o prioritate”, a declarat Mădălina Moțcanu-Dumitrescu.

Printre problemele identificate se numără și lipsa parcărilor de tip „park and ride” la intrările în oraș. În prezent, există o singură astfel de parcare funcțională, cu 72 de locuri, iar alte cinci sunt planificate pentru viitor.

Specialista a atras atenția și asupra presiunii exercitate de noile proiecte imobiliare asupra infrastructurii existente. Una dintre zonele cele mai afectate este coridorul Albișoara–Testemițeanu–Calea Orheiului, unde mai multe proiecte au dus la suprasolicitarea arterelor.

„Aici se concentrează cel puțin cinci proiecte imobiliare, care au fost aprobate după 2007, deci după intrarea în vigoare a vechiului PUG, iar toate arterele sunt deja suprasolicitate și nu s-a evaluat impactul cumulativ asupra traficului”, a menționat aceasta.

Pentru perioada următoare, studiul propune 64 de măsuri integrate preluate din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Printre acestea se numără realizarea unui drum de centură funcțional, dezvoltarea transportului public rapid, crearea unor parcări „park and ride”, introducerea unui tren suburban sau a unui sistem de metrou ușor către suburbii, precum și dezvoltarea unei rețele coerente de piste pentru biciclete.

„Drumul de centură trebuie să fie funcțional, să existe un inel de ocolire. Este nevoie de un proiect care să decongestioneze centrul orașului de traficul greu și, mai ales, de traficul de tranzit”, a declarat Mădălina Moțcanu-Dumitrescu.

De asemenea, studiul recomandă introducerea unor reguli mai stricte pentru noile construcții. Astfel, blocurile noi ar urma să includă obligatoriu parcări subterane sau supraetajate, iar proiectele imobiliare de amploare să fie evaluate prin prisma impactului asupra traficului.

Mădălina Moțcanu-Dumitrescu a explicat și rolul Planului Urbanistic General în dezvoltarea capitalei. Experta afirmă că PUG Chișinău 2040 trebuie să țină cont nu doar de municipiul Chișinău, ci și de relația acestuia cu localitățile din jur. În zona de influență a capitalei se află opt orașe și 28 de sate, grupate în 18 unități administrativ-teritoriale.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult