Ce legătură există între România și Africa de Sud? Narațiunile Rusiei despre Operațiunea Iași-Chișinău pe două continente
Ambasada Federației Ruse în Africa de Sud a provocat un val de critici pe Facebook după ce a promovat narațiuni sovietice despre „eliberarea” Chișinăului din august 1944, reluând propaganda de la Moscova dintr-un spațiu geografic aflat la peste 8.000 de kilometri distanță de țara noastră.
Misiunea diplomatică rusă susține că, pe 24 august 1944, trupele Frontului 3 Ucrainean și ale Armatei a 5-a de Șoc au intrat în Chișinău și au „curățat orașul de forțele de ocupație”, prezentând capitularea trupelor germane și române drept un act de salvare.
Totuși, majoritatea internauților care au comentat la acea postare au respins ferm retorica Moscovei, subliniind că evenimentele din august 1944 nu au adus libertate, ci au marcat reocuparea sovietică a Basarabiei.
Argumentele mesajelor au vizat câteva teme majore:
- Contribuția decisivă a programului Lend-Lease:
Comentatorii au amintit că efortul de război sovietic ar fi fost direct compromis fără ajutorul masiv acordat de Statele Unite. Pomparea de echipamente militare, vehicule, hrană și materii prime americane a fost factorul critic care a ținut în viață mașinăria de război a URSS; fără acest sprijin, Armata Roșie nu ar fi avut capacitatea logistică să avanseze spre Europa Centrală.
- Pactul Ribbentrop-Molotov și complicitatea inițială:
Internauții au readus în discuție faptul că Uniunea Sovietică nu a fost o victimă a războiului, ci unul dintre cei doi agresori care au declanșat haosul în Europa. Alianța secretă din 1939 dintre Hitler și Stalin a dus la împărțirea sferelor de influență, anexarea Basarabiei în 1940 și declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial prin atacarea Poloniei.
- Absurdul logico-istoric:
Reacțiile au punctat că așa-numita „eliberare” a însemnat, în realitate, trecerea de la o tiranie la alta. Pentru populația locală, revenirea trupelor sovietice a deschis calea valurilor de deportări în Siberia, colectivizării forțate, foametei organizate și privării totale de drepturi și libertăți.
Un alt subiect abordat de utilizatori a fost absurdul propagandistic al mesajului. Cum poate un oraș românesc să fie considerat „ocupat” de propriul stat (România) și „eliberat” de o armată străină de invazie.
Cu doar o oră înainte de postarea din Africa de Sud, Ambasada Federației Ruse la București a publicat un comunicat cu un ton diferit, marcând prezența ambasadorului Vladimir Lipaev la Cimitirul „Eternitatea” din Iași.
Dacă pentru publicul african Moscova a livrat o versiune simplistă și lăudăroasă în care Armata Roșie doar „curăța” Chișinăul de ocupația româno-germană, în România diplomația rusă a îmbrăcat haina „păstrării unei memorii istorice obiective” și a amintit de „lupta comună a popoarelor sovietic și român împotriva nazismului”.
Această dublă măsură arată cum își adaptează Kremlinul propaganda în funcție de public.
Tăcere strategică privind Basarabia
Spre deosebire de comunicatul dedicat publicului african, unde s-a triumfat pe seama intrării trupelor sovietice în Chișinău, versiunea transmisă de la București evită complet subiectul anexării Basarabiei. Diplomații ruși au preferat să se concentreze pe „eliberarea României”, ignorând intenționat faptul că agresiunea sovietică a însemnat reocuparea teritoriului dintre Prut și Nistru.
Lipaev a recurs la o formă de „argument” sensibil pentru România, încercând să justifice prezența armatei sovietice ca avantaj pentru țară – reîntoarcerea Transilvaniei, dar nu a spus nimic despre „privatizarea” Basarabiei pentru jumătate de secol.
„Celor care repetă întruna, ca pe o mantră, mitul 'ocupației sovietice', avem dreptul să le reamintim că, în urma acestei 'ocupații', teritoriul țării s-a mărit cu o treime. Anume guvernul sovietic a restituit României Transilvania, pe care foștii și actualii săi așa-ziși 'aliați' i-o răpiseră în 1940. Și tocmai evenimentele de la 23 august 1944 au contribuit la restabilirea integrității teritoriale a României”, a susținut diplomatul rus.
Pe scurt, în timp ce la 8.000 de kilometri depărtare Rusia se laudă deschis cu zdrobirea trupelor române și germane la Chișinău, la București aceeași propagandă transmite mesaje „prietenești”, încercând să vândă ocupația sovietică drept un „act de generozitate” teritorială.
Istoricii susțin că evenimentele din august 1944 nu ar reprezentat o „eliberare” pentru actualul teritoriu al R. Moldova, așa cum susține propaganda rusă, ci instalarea unei ocupații sovietice în Basarabia.
„În realitate, ziua de 24 august – intrarea Armatei Roșii în Moldova și, în speță, în Chișinău – pe lângă faptul că a fost o operațiune militară în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, a reprezentat inclusiv o ocupație militară a acestui teritoriu, cu toate consecințele sale. Din acest punct de vedere, ziua de 24 august nicidecum nu poate fi percepută de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova ca un act de eliberare. În această zi, a început a doua ocupație sovietică, cu toate consecințele sale: represiuni, foamete organizată, deportări, politici de deznaționalizare și altele”, a comentat Anatol Țăranu, doctor în istorie, pentru Teleradio-Moldova.
CITIȚI ȘI:
