„Saloanele Moldovei”, 36 de ediții ale unei tradiții culturale care unește artiștii de pe ambele maluri ale Prutului
La 35 de ani de la căderea regimului totalitar, cea mai longevivă expoziție comună moldo-română, „Saloanele Moldovei”, și-a deschis din nou larg ușile pentru public, la Galeria „Constantin Brâncuși” din Chișinău. Ajunsă la cea de-a 36-a ediție, expoziția este mai mult decât o întâlnire anuală a artiștilor de pe ambele maluri ale Prutului. Aceasta a devenit un reper cultural care demonstrează că, atunci când istoria ridică frontiere, cultura continuă să construiască punți.
Premiul Ministerului Culturii i-a revenit artistului plastic Constantin Adrian Corcăcel din România, pentru o lucrare cu profunde conotații filosofice.
„Noi oamenii și, în primul rând, artiștii, suntem niște piese pe tabla vieții, în care admirăm și în același timp, criticăm și iarăși, în același timp, participăm la spectacolul vieții, unde sunt piese de tot felul, de la regi până la pioni și bineînțeles și nebunii”, spune artistul plastic.
„Misterul”, lucrarea din bronz și marmură a sculptorului Gheorghe Postovanu din Chișinău, a fost apreciată cu Premiul Rezidenței Tescani din România.
„Spațiul acesta oval, în formă de sămânță, simbolizează pauza vieții omului și trecerea în eternitate”, explică Gheorghe Postovanu.
Tot din lumea în care trăiește și creează vine și compoziția „Grădina Edenului”, semnată de Vasile Sitari și premiată de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău.
„Fac o paralelă între atelier și Grădina Edenului. Este o stare de pace, de liniște”, menționează artistul plastic Vasile Sitari.
Fiecare dintre cele 36 de ediții ale „Saloanelor Moldovei” a surprins de-a lungul anilor. De neuitat rămâne însă prima ediție în care artiști de pe cele două maluri ale Prutului s-au întâlnit pentru prima dată într-un asemenea proiect comun.
„Eram dornici să comunicăm cu colegii noștri din România fiind și ei din lagărul socialist, dar, parcă erau mai occidentali ca noi și școala românească. Bineînțeles, că datorită maestrului Ilie Boca, Mihail Grecu și Sergiu Cuciuc, a luat amploare acest eveniment”, își amintește artistul plastic Dumitru Bolboceanu.
Din perspectivă istorică privește fenomenul „Saloanelor Moldovei” și profesorul Alin Sebastian Popa.
„Saloanele Moldovei are rădăcinile încă din perioada interbelică, atunci când Alexandru Plămădeală, fiind în Societatea de Belle Arte, a reușit să aducă în vechiul regat o serie de plasticieni basarabeni, care au fost foarte bine primiți și la Iași, și la București. E un pod de flori, care se construiește în fiecare an, e unul trainic pentru că e făcut din părți din sufletele noastre”, menționează Alin Sebastian Popa, managerul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău.
„Saloanele Moldovei este de fapt, un act simbolic al Unirii, al Unirii celor două maluri de Prut, al artiștilor, dar este de fapt, și un seismograf al timpului nostru. Reieșind din toate lucrările, putem să ne dăm seama, care sunt vibrațiile epocii în care trăim”, spune Florina Breazu, președinta Uniunii Artiștilor Plastici.
Actuala panoramă a artei plastice românești poate fi văzută la galeria „Constantin Brâncuși” până pe 17 septembrie.
CITIȚI ȘI:
