„În fața furtunilor, miza este să înaintăm”. România își propune să-și consolideze rolul său în securitatea regiunii
România a reușit să răspundă asertiv, nu doar defensiv, în fața provocărilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ministra interimară al Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Țoiu a subliniat că România avansează proiectele de conectivitate energetică cu R. Moldova și Ucraina și a preluat președinția a două formate regionale pentru a sprijini procesul de aderare la UE a țărilor vecine, inclusiv a Republicii Moldova.
„Poate lucrul cel mai important pe care vreau să-l spun despre ultimul an și despre anii care urmează este că această instabilitate în relațiile internaționale nu este temporară. Lecția pe care am învățat-o este că în fața acestor furtuni, miza nu este să ne adăpostim, ci să înaintăm. România, în fața celor mai mari provocări la care a făcut față de la Revoluție încoace, a reușit să răspundă nu doar defensiv, ci asertiv, asigurându-se că agenda proprie este prezentată, tratată și negociată ca prioritate în toate formatele în care facem parte", a afirmat Oana Țoiu la evenimentul din 31 august.
Oficiala a deschis discuțiile despre prioritățile diplomatice ale României cu componenta de securitate, calificând-o drept tema care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, în 2026. România a înregistrat cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic al NATO, iar MAE a trebuit să privească deschis aceste riscuri și să ia decizii concrete.
„Nu putem să discutăm despre prioritățile politice externe ale României fără să ne axăm pe componenta de securitate, pentru că a fost componenta care a dominat agenda ultimilor ani și, în special, agenda ultimului an. Cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul flanc estic. Am reușit să ne uităm deschis la aceste riscuri și la frecvența lor crescută, la efectele negative de securitate generate asupra României de războiul de agresiune ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și să luăm deciziile și măsurile necesare", a declarat Țoiu.
Una dintre măsurile concrete adoptate a fost introducerea în Codul penal a unor pedepse mai dure, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care se organizează să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse. Ministra a explicat că profitul generat ilegal pe teritoriul României nu poate deveni sursă de finanțare pentru armamentul folosit într-un război care generează riscuri de securitate și victime civile în Ucraina.
România și-a reafirmat angajamentul față de Ucraina și față de procesul de pace, Țoiu subliniind că țara va continua să fie alături de vecinul său în atingerea unei păci sustenabile. Ministrul a marcat și un moment simbolic important: pe 31 august, pentru prima dată în istorie, Ziua Limbii Române este celebrată în Ucraina, la Cernăuți, Odesa și în alte comunități românofone.
„Chiar astăzi se celebrează pentru prima dată în istorie Ziua Limbii Române în Ucraina, pe 31 august. Atât la Cernăuți, cât și la Odesa, cât și în celelalte comunități au avut loc evenimente pentru a celebra asta. Este promisiunea pe care am făcut-o la începutul verii trecute, la Cernăuți, când am invitat și pe ministrul de externe al Ucrainei, prima dată când ministrul de externe a ajuns la Cernăuți", a spus Țoiu.
Ea a adăugat că evenimentul este rezultatul unui efort consolidat de mai mulți ani, finalizat prin parteneriatul strategic semnat de președinții celor două țări.
Un element central al discursului ministrei a fost conectivitatea regională, prezentată drept cel mai important rezultat consolidat al muncii diplomatice din ultimul an. Referitor la R. Moldova, Țoiu a menționat construcția podului la Ungheni și avansarea proiectelor de conectare energetică.
România a preluat, de asemenea, președinția a două formate regionale importante – Inițiativa Central-Europeană și procesul de cooperare al Europei de Sud-Est – pentru a putea sprijini procesul de aderare la UE al țărilor din regiune, inclusiv R. Moldova și Ucraina.
„Vrem să le putem fi parteneri de încredere în procesul de reformă administrativă, prin asistență tehnică, în baza lecțiilor pe care noi le-am învățat în anii de tranziție", a declarat Țoiu.
România sprijină totodată reziliența societală a țărilor în proces de aderare, inclusiv capacitatea lor de a face față campaniilor de dezinformare.
„Nu doar țările din Uniunea Europeană trebuie să facă față campaniilor de dezinformare și de atac la valorile europene, ci și țările în proces de aderare. Există o competiție directă acolo. Și pentru decizii informate și corecte, ai nevoie de informație curată", a spus Țoiu.
Oana Țoiu a abordat și transformările în curs din cadrul NATO, în contextul în care SUA revizuiesc postura militară pe teritoriul european, iar Europa preia tot mai multă responsabilitate pentru propria apărare. România și-a asumat angajamentele de la Haga privind alocările bugetare pentru apărare și valorifică această oportunitate pentru modernizarea industriei proprii de apărare, care a avansat în ritm accelerat în ultimul an.
România a obținut a doua cea mai mare alocare din Europa pe programul SEIF, nu doar pentru achizițiile necesare armatei, ci și pentru infrastructura cu rol dual, inclusiv finalizarea autostrăzii A8. Modernizarea industriei de apărare deschide totodată calea unor investiții comune în parteneriatul strategic cu aliații, în domenii precum apărare, securitate cibernetică, energie și IT.
Reuniunea Anuală a Diplomației Române va continua marți, 1 septembrie, cu o serie de evenimente la Palatul Cotroceni, urmate de reuniuni la Guvern.
CITIȚI ȘI:
