Societatea civilă critică inițiativa Ministerului Justiției privind modalitatea de compensare a erorilor din dosarele penale
Executivul propune modificarea legislației pentru a soluționa litigiile dintre cetățeni și stat pe plan național, înainte ca acestea să ajungă pe masa Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru despăgubiri. Proiectul elaborat de Ministerul Justiției urmărește să înlocuiască o legislație considerată învechită și incompatibilă cu standardele europene actuale. Societatea civilă salută inițiativa Guvernului, semnalând însă anumite lacune care ar putea limita atingerea obiectivelor enunțate în document.
Proiectul nu aduce o schimbare radicală de viziune, ci modernizează un mecanism deja existent pentru a îndeplini angajamentele asumate de Republica Moldova față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului Justiției, Lilian Apostol, la consultările organizate, la 7 septembrie, pe platforma Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.
„Acest proiect instituie un remediu compensatoriu la nivel național, astfel încât cetățenii să parcurgă toate etapele interne și să obțină reparații acasă înainte de a se adresa CtEDO, prevenind, astfel, condamnările internaționale și impactul financiar negativ asupra bugetului de stat”, a explicat Lilian Apostol.
Sistemul propus acordă întâietate remedierii erorilor direct în cadrul procesului penal sau contravențional, utilizând instrumentele deja consacrate în Codul de procedură penală. Doar în cazurile în care viciile de procedură nu mai pot fi corectate post-factum, persoana vătămată dobândește dreptul de a solicita despăgubiri bănești.
„Scopul fundamental al legii nu este doar recunoașterea erorilor, ci corectarea lor. Principiul de bază impune ca organele de urmărire penală sau de constatare să remedieze propriile greșeli atunci când acestea sunt identificate. Compensarea intervine exclusiv ca o măsură subsidiară, în situațiile în care reparația în natură nu mai este posibilă. Noua lege funcționează ca un instrument accesoriu mecanismelor din Codul de procedură penală”, a punctat Apostol.
Potrivit inițiativei, dacă se ajunge la etapa acordării de despăgubiri, persoana interesată se va putea adresa instanței de judecată în ordinea civilă. Secretarul de stat a precizat că instanțele civile nu vor rejudeca fondul cauzelor penale, ci se vor concentra strict pe evaluarea și stabilirea cuantumului prejudiciului material sau moral.
Prejudiciu material de 1% din sumele solicitate
Sumele acordate în prezent de stat sunt insuficiente și sub standardele CtEDO, a remarcat, la consultări, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă.
O cercetare realizată de CRJM privind aplicarea actualei legi a demonstrat existența unei discrepanțe majore între valoarea pagubelor revendicate de cetățeni și despăgubirile acordate efectiv în instanțe.
„În anul 2025, am analizat peste 260 de cauze irevocabile pe Legea 1545. Cea mai importantă concluzie este că, din fiecare 100 de lei solicitați pentru prejudiciu material, instanțele au acordat în medie doar un leu. Pentru prejudiciul moral au acordat nouă lei din 100, iar pentru costuri și cheltuieli – aproximativ 49 din 100. Chiar dacă nu toate pretențiile au fost suficient probate, analiza confirmă că nivelul despăgubirilor oferite de stat este insuficient și inferior standardelor impuse de jurisprudența europeană”, a declarat Ilie Chirtoacă.
Principalele recomandări formulate de CRJM pentru noul proiect de lege:
Clarificarea procedurii și a condiției „actului ilicit”: Noua legislație trebuie să precizeze clar ce acte administrative sau judiciare sunt suficiente pentru a iniția procedura și cum este examinată o cauză, dacă nu există o constatare expresă a „caracterului ilicit”. Lipsa unor formulări explicite reduce șansele cetățenilor de a obține reparații.
Criterii clare pentru cuantificarea despăgubirilor: CRJM semnalează practici judiciare profund neuniforme. Spre exemplu, într-un dosar de detenție ilegală cu durata de 129 de zile, instanța a acordat 100.000 de lei prejudiciu moral, în timp ce într-o cauză similară, pentru 100 de zile de detenție, despăgubirea a fost de doar 5.000 de lei, o diferență de 15 ori pentru cauze aproape identice.
Corelarea cu dreptul muncii: Este necesară clarificarea raportului dintre procesele de compensare din noua lege și litigiile de muncă în cazul persoanelor suspendate sau disponibilizate nejustificat din cauza învinuirilor penale din care au fost ulterior achitate.
Introducerea unui mecanism administrativ de compensare: Pentru a simplifica procesul și a reduce durata litigiilor, CRJM propune crearea unei proceduri administrative directe. În cazurile clare, precum achitarea definitivă sau constatarea neechivocă a unei detenții ilegale, persoana ar trebui să poată primi despăgubiri pe cale administrativă, prin depunerea unei simple cereri, fără a mai parcurge un nou ciclu de procese judiciare obositoare.
„Legea nu poate stabili plafoane fixe pentru prejudiciile morale, deoarece acestea au un caracter profund individual. Instanța civilă este cea care trebuie să le evalueze în fiecare caz în parte. Aveți dreptate când remarcați că unele criterii actuale sunt sub standardele Curții Europene, însă aceasta este exact responsabilitatea instanțelor. Dacă legea ar impune sume fixe pentru anumite tipuri de încălcări, ar încălca prin definiție Convenția Europeană, anulând individualizarea”, a comentat Lilian Apostol.
CSM: Riscul preluării viciilor din vechea legislație
În cadrul dezbaterilor, Livia Mitrofan, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a subliniat necesitatea remedierii carențelor din actualul cadru legal, avertizând, totodată, asupra riscului de a transfera vechile blocaje practice în noul proiect.
Referindu-se la definirea noțiunii de „fapt ilicit” de la articolul 2 din proiect, Livia Mitrofan a atras atenția că formularea este prea vagă și nu clarifică autoritatea competentă să constate ilegalitatea.
„Noul proiect introduce noțiunea de fapt ilicit, fără a specifica cine anume o constată în cadrul procedurii civile sau penale. În plus, sintagma «indiferent de vinovăție» extinde nejustificat sfera de aplicare. În timp ce magistrații pot fi sancționați disciplinar doar pentru neglijență gravă sau intenție, textul propus riscă să transforme orice simplă eroare de procedură într-un motiv automat de despăgubire. Acest al doilea punct urmează a fi revizuit”, a explicat magistrata.
Printre principalele observații formulate de reprezentanta CSM s-a numărat și faptul că extinderea ariei de aplicare asupra procedurii contravenționale riscă să genereze o povară financiară și administrativă disproporționată pentru stat.
„Anularea unor procese-verbale contravenționale din simple motive de procedură nu ar trebui să constituie automat temei pentru despăgubiri, întrucât Convenția Europeană nu impune un asemenea standard pentru contravenții, iar un nivel mai înalt de gravitate este necesar atunci când intervine răspunderea statului”, a explicat Mitrofan.
Avocat: Noul proiect de lege riscă să lase cetățenii fără compensații
Victor Munteanu, reprezentantul Uniunii Avocaților din Moldova, a criticat dur forma actuală a proiectului, avertizând că noile reglementări nu vor asigura despăgubiri reale victimelor erorilor judiciare, ci vor crea noi bariere în calea obținerii reparațiilor morale și materiale.
Principala obiecție a avocatului vizează condiționarea acordării despăgubirilor de o constatare prealabilă a caracterului ilicit al actelor procesuale.
„Condiționarea dreptului la compensație este o abordare fundamental greșită și chiar neconstituțională. În loc să-și poată căuta dreptatea, o persoană achitată sau care a suferit abuzuri în cadrul unui proces penal trebuie să se gândească de două ori înainte de a acționa statul în judecată. Există numeroase situații în care un dosar este încetat sau o persoană este achitată, deși actele organelor de urmărire penală au fost perfect legale ca formă. Statul nu ar trebui să fie obligat să declare un procuror sau un judecător vinovat doar pentru a-i putea acorda unei victime o reparație financiară”, a subliniat Victor Munteanu.
Printre recomandările înaintate de Uniunea Avocaților se numără:
Crearea unui „Fond de garantare”: Avocatul propune ca dreptul la despăgubire să fie disjuns de procedura de tragere la răspundere a magistraților sau a procurorilor. Statul ar trebui să instituie un fond special de garantare din care victimele să fie despăgubite direct, urmând ca autoritățile să recupereze ulterior sumele de la cei vinovați, dacă se constată abateri.
Eliminarea practicilor de blocare a plăților: Victor Munteanu a punctat că, în practica actuală, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Procuraturii Generale acționează concertat pentru a respinge orice cerere de reparație depusă de cetățeni, invocând protejarea bugetului de stat. Fără un mecanism financiar dedicat, noua lege riscă să perpetueze această abordare restrictivă a autorităților.
CNA: Noile prevederi riscă să blocheze investigațiile și să descurajeze anchetatorii
În cadrul consultărilor publice, Dumitru Cuciaș, reprezentantul Centrului Național Anticorupție (CNA), a prezentat concluziile raportului de expertiză anticorupție asupra noului proiect de lege, avertizând că anumite prevederi pot genera blocaje majore în activitatea organelor de urmărire penală și riscă să fie folosite abuziv de către învinuiți.
Reprezentantul CNA a atras atenția asupra noțiunii de „faptă ilicită”, considerată în forma actuală extrem de vagă și cu riscuri majore în practică.
„Nu suntem de acord cu sintagma «indiferent de vinovăția persoanei», care va genera litigii în lanț. Proiectul extinde nejustificat sfera de aplicare, iar acest lucru va avea un efect descurajant asupra ofițerilor de urmărire penală și a celor care efectuează măsuri speciale de investigație. Legea ar putea fi utilizată abuziv de unii participanți la procesul penal pentru a tergiversa examinarea și trimiterea cauzelor în instanță”, a declarat Dumitru Cuciaș.
Principalele riscuri identificate de Centrul Național Anticorupție:
Efectul descurajant asupra anchetatorilor: Extinderea răspunderii asupra ofițerilor de investigație pentru orice abatere procedurală, independent de existența vinovăției, va genera reticență și ezitări în derularea măsurilor speciale și a actelor de urmărire penală.
Tergiversarea dosarelor penale: Proiectul oferă învinuiților posibilitatea de a solicita procurorului sau judecătorului de instrucție constatarea unor „fapte ilicite” pentru fiecare acțiune a anchetatorului, transformând această pârghie într-un instrument de blocare și amânare a trimiterii dosarelor în judecată.
Necesitatea redefinirii „faptei ilicite”: CNA insistă pe revizuirea riguroasă a definiției pentru a preveni abuzurile de drept și pentru a asigura un echilibru corect între protecția drepturilor cetățenilor și eficiența actului de justiție.
Republica Moldova continuă să se afle printre statele europene cu cele mai multe cereri adresate Curții Europene a Drepturilor Omului raportat la numărul de populație. În anul 2025, Curtea a înregistrat 468 de cereri împotriva Republicii Moldova, iar în 45 din cele 48 de hotărâri pronunțate a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției.
În baza hotărârilor și a deciziilor CtEDO devenite definitive în anul 2025, din bugetul de stat au fost achitați 373.303 euro, echivalentul a aproape opt milioane de lei.
Datele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova arată că, din 1997 și până în prezent, Republica Moldova a achitat reclamanților care s-au plâns la Înalta Curte de la Strasbourg peste 23.400.000 de euro.
CITIȚI ȘI:
