SONDAJ | Moldovenii recunosc ușor corupția electorală și cer eliminarea din cursă a candidaților care cumpără voturi
Ultimele alegeri din R. Moldova și investigațiile jurnalistice au creat o imunitate în rândul majorității alegătorilor împotriva corupției electorale. Șapte dintre 10 cetățeni consideră că acest fenomen este foarte sau destul de răspândit în țară, iar aproape trei din zece persoane declară că au fost expuse unor tentative de corupere electorală la ultimele alegeri, arată datele unui studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Cercetarea, numită „Corupția electorală: o realitate asumată? Studiu privind percepțiile și prevalența expunerii la corupția electorală în Republica Moldova”, arată că există un consens social puternic în ceea ce privește identificarea formelor clasice de corupție electorală, iar practicile care implică schimb direct între vot și beneficii materiale, precum oferirea de bani sau cadouri alegătorilor, sunt recunoscute de majoritatea respondenților drept acte de corupție.
Percepția corupției electorale este influențată nu doar de experiența directă, ci și de climatul politic și informațional din ultimii ani. Dosarele publice privind finanțarea ilegală a partidelor politice, acuzațiile privind cumpărarea voturilor, utilizarea transportării organizate a alegătorilor la ultimele scrutine electorale au făcut ca fenomenul să devină mult mai vizibil în spațiul public.
În sudul R. Moldova, 58.6% dintre cetățeni consideră corupția electorală un fenomen răspândit, comparativ cu 79.2% în Chișinău. Diferența poate fi explicată prin contextul politic și electoral diferit al celor două regiuni. În Chișinău, competiția politică este mai intensă și mai polarizată, iar populația este mai expusă investigațiilor media, discursurilor anticorupție și dezbaterilor privind integritatea electorală.
Totodată, 90.3% dintre respondenți consideră că oferirea de bani în schimbul votului este un act de corupție, urmată de oferirea de cadouri sau bunuri, precum alimente și alcool – 87.4%.
De asemenea, 81.4% consideră drept corupție amenințările și presiunile asupra alegătorilor, iar 81.1% – înregistrarea fictivă a alegătorilor într-o altă circumscripție.
Pe de altă parte, aproape jumătate dintre respondenți cred că promisiunile despre îmbunătățirea drumurilor, creșterea pensiilor tot reprezintă acte de corupție.
Potrivit cercetării, indicele de alfabetizare privind corupția electorală este de 0.78 de puncte din 1, ceea ce indică un nivel ridicat de recunoaștere a practicilor de corupție electorală în rândul populației.
Cele mai ridicate valori ale indicelui se înregistrează în rândul persoanelor cu un nivel mai înalt de implicare și interes față de procesele electorale, precum și în rândul locuitorilor municipiului Chișinău.
La polul opus se află persoanele pasive din punct de vedere electoral, respectiv cele cu un nivel redus de interes și implicare în procesul electoral.
Studiul mai relevă că circa o treime din populația țării s-a confruntat personal sau cunoaște apropiați care au fost expuși unor tentative de corupere electorală la ultimele alegeri. Aproape 28% din populație declară că fie personal, fie în cercul apropiat de rude și cunoscuți au existat tentative de influențare a votului.
Totodată, 7.9% afirmă că li s-au propus direct bani, bunuri sau favoruri, iar 24.9% cunosc cazuri similare în rândul apropiaților. Autorii explică diferența mare dintre experiența directă și cea indirectă și precizează că este un semnal important. Fenomenul este cauzat de informațiile care circulă prin rețele de socializare și comunitare apropiate, unde oamenii cunosc asemenea situații, chiar dacă evită să vorbească despre propria experiență.
Cele mai frecvente forme de corupere electorală raportate de respondenți sunt oferirea de bani (2.7%) și de bunuri, precum produse alimentare sau alcool (2.3%).
De asemenea, 2.3% dintre respondenți afirmă că au fost amenințați cu pierderea locului de muncă, iar 1.3% – cu dosare penale. Reprezentanții partidelor politice sunt indicați cel mai frecvent drept inițiatori ai acestor acțiuni - 33.6%, urmați de persoane din comunitate - 16.4%.
Respondenții consideră aproape unanim că persoanele sau candidații care oferă bani alegătorilor trebuie excluși din cursa electorală, ceea ce arată că cetățenii cred că cei care oferă bani sunt cei care trebuie să suporte responsabilitate.
Totodată, peste 80% dintre persoanele intervievate afirmă că alegătorii care acceptă bani pentru vot trebuie sancționați prin amenzi mari, sugerând că responsabilitatea trebuie împărțită între cei care oferă și cei care acceptă mita electorală.
În schimb, susținerea pentru sancțiuni privative de libertate este mai redusă - mai puțin de jumătate dintre respondenți vor ca persoanele implicate să facă închisoare.
Datele mai arată că femeile, persoanele din mediul rural, cele cu nivel redus de studii și cu venituri mici sunt mai frecvent expuse tentativelor de corupere electorală.
De exemplu, persoanele cu nivel redus de studii înregistrează o rată a expunerii directe de 12.2%, față de 6.5% în cazul celor cu studii superioare.
Totodată, persoanele cu venituri mici acceptă mai frecvent corupția -11.7%, față de cele cu venituri relativ mari - 5%.
În ceea ce privește încrederea în instituțiile responsabile de procesele electorale, administrația publică locală și observatorii electorali înregistrează cele mai ridicate niveluri de încredere - 59.8% și, respectiv, 58.4%.
Majoritatea respondenților, 70%, declară că ar raporta tentativele de corupere electorală. Principalul motiv invocat pentru cei care ar alege să nu raporteze este lipsa încrederii în autorități - 40.1%, urmând percepția potrivit căreia nu este important să raporteze astfel de cazuri - 26.2% și teama de consecințe - 19.8%.
Totodată, 26.5% dintre respondenți spun că nu cunosc niciun canal de raportare a cazurilor de corupție electorală.
Studiul se bazează pe un sondaj efectuat de CBS Research în perioada 14-26 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.101 persoane, cu excepția regiunii din stânga Nistrului, cu o marjă maximă de eroare de ±3%.
Precizăm că zeci de mii de cetățeni ai R. Moldova au fost amendați pentru corupție electorală, după ce fie au oferit, fie au acceptat bani ca să voteze într-un anumit fel la alegerile din 2024 și 2025.
Autoritățile au anunțat că în spatele schemei de cumpărare a voturilor se afla gruparea criminală condusă de condamnatul Ilan Șor, care activa în interesul Federației Ruse.
CITIȚI ȘI:
