Relația stat-avocat și provocările digitale în justiție, principalele teme abordate la o conferință internațională de la Chișinău
Raportul dintre stat și profesia de avocat, utilizarea inteligenței artificiale în justiție și protecția secretului profesional în era digitală au dominat dezbaterile celei de-a patra ediții a Conferinței Internaționale a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, care se desfășoară pe 11 septembrie, la Chișinău. Oficialii au vorbit despre garanții și reforme, în timp ce avocații au avertizat că independența profesiei rămâne permanent sub presiunea statului.
La eveniment au participat avocați și reprezentanți ai autorităților din România, Ucraina, Franța, Azerbaidjan și alte state.
„Statul încearcă mereu să facă ingerințe în profesia de avocat"
Independența avocatului nu reprezintă un privilegiu profesional, ci o garanție pentru cetățean, a subliniat, în debutul evenimentului, președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Anatolie Barbăcar.
Potrivit lui, într-un stat de drept, orice intervenție asupra drepturilor unei persoane trebuie să aibă o bază legală, să urmărească un scop legitim și să fie proporțională.
„Într-o societate democratică, securitatea și libertatea nu trebuie privite ca valori antagonice. Securitatea nu poate deveni justificarea unei puteri fără limite, iar libertatea nu poate rămâne o formulă abstractă lipsită de garanții instituționale”, a spus Anatolie Barbăcar.
Avocatul se află în centrul acestui echilibru, deoarece este cel care trebuie să conteste eventualele excese ale autorităților și să se asigure că drepturile persoanei sunt efectiv protejate, a adăugat el.
„Independența avocatului nu este un privilegiu al profesiei, este o garanție a cetățeanului”, a declarat președintele Uniunii Avocaților.
Acesta a criticat, totodată, tentativele statului de a interveni în activitatea profesiei și a spus că autoritățile trebuie să accepte existența unei avocaturi independente, inclusiv atunci când aceasta contestă acțiunile statului.
În ceea ce privește inteligența artificială, președintele Uniunii Avocaților a subliniat că aceasta poate fi folosită pentru identificarea jurisprudenței, sintetizarea documentelor sau formularea unei structuri argumentative, însă nu poate prelua responsabilitatea profesională a avocatului.
„Inteligența artificială poate asista munca juridică, dar nu poate prelua răspunderea profesională, obligația de verificare sau loialitatea față de client. (...) Avocatul rămâne cel care verifică sursa, apreciază relevanța, detectează eroarea, stabilește strategia și își nasumă actul juridic”, a adăugat el.
Mihailov-Moraru: „Avocatul este unul dintre gardienii statului de drept"
Statul are obligația de a-și proteja cetățenii și de a preveni criminalitatea, terorismul și alte amenințări, dar măsurile adoptate trebuie să respecte legea și să mențină un echilibru între securitate și libertate, a afirmat consiliera prezidențială din domeniul justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
„Orice măsură care restrânge un drept trebuie să aibă o bază legală clară și previzibilă, să fie necesară într-o societate democratică și proporțională cu scopul urmărit”, a precizat Mihailov-Moraru.
Consiliera prezidențială a spus că, inclusiv în perioade de criză sau de amenințări, standardele juridice nu trebuie coborâte. În opinia sa, avocatul are rolul de a apăra drepturile și libertățile fundamentale și de a contribui la înfăptuirea justiției.
„Eu cred că avocatul este unul dintre gardienii statului de drept. Când contestă o măsură, când apără un drept încălcat și când cere respectarea procedurii legale, avocatul nu lucrează împotriva statului, dar întărește legitimitatea autorității statului și îl ferește de erori care îl pot costa”, a afirmat Mihailov-Moraru.
Totodată, reprezentanta Președinției a atras atenția asupra provocărilor generate de digitalizare. Ea a spus că secretul profesional trebuie protejat nu doar prin prevederi legale, ci și prin reguli clare privind stocarea dosarelor electronice.
În același timp, inteligența artificială poate fi utilizată ca instrument de documentare, însă răspunderea avocatului față de client rămâne una personală.
Talmazan: „Sperăm ca în această legislatură să nu avem incidente precum cele din trecut"
Secretarul Comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul Igor Talmazan, a pledat pentru un dialog mai activ între Parlament și Uniunea Avocaților la elaborarea legislației. El a recunoscut că volumul mare de acte normative și procesul de armonizare legislativă fac dificilă examinarea aprofundată a fiecărui proiect și a spus că opiniile avocaților pot ajuta la identificarea unor eventuale probleme care afectează drepturile și libertățile cetățenilor.
„Sunt anumite proiecte de legi care ne scapă, câteodată, să le citim cap-coadă, pentru că volumul de muncă este foarte mare. De aceea, contăm foarte mult pe o colaborare cu avocații în situații în care sunt identificate anumite carențe de natură să lezeze grav dreptul și libertatea omului sau să vizeze instituția avocaturii", a punctat deputatul.
Senatorul român Cătălin-Daniel Fenechiu a insistat, la rândul său, asupra necesității consultării profesiei atunci când autoritățile intenționează să modifice reguli care vizează direct avocatura. El a susținut însă că independența profesiei trebuie să fie însoțită de o disciplină funcțională și de responsabilitate profesională.
„Nu poți să modifici o profesie fără să te consulți cu profesia respectivă. (...) Dar noi avem tendința să spunem că, de câte ori intervine statul împotriva unui avocat, e un abuz. Uneori, statul prin instituțiile legale trebuie să intervină”, a spus Fenechiu.
Senatorul român a atras atenția și asupra situațiilor în care avocații încalcă legea, afirmând că profesia trebuie să dispună de mecanisme eficiente de sancționare disciplinară.
În opinia sa, protejarea independenței avocaților nu trebuie confundată cu protejarea unui avocat care a comis abateri sau infracțiuni.
Președinta Asociației Naționale a Avocaților din Ucraina, Lidia Izovitova, a vorbit, la conferința organizată la Chișinău, despre provocările cu care se confruntă avocatura din statul vecin, în contextul războiului. Ea a atras atenția asupra protejării secretului profesional, a riscului ca avocatul să fie identificat cu clientul său, precum și asupra deciziilor care vizează profesia fără participarea avocaților.
„Când avocatul cere respectarea dreptului la apărare, de fapt el își exercită partea sa din actul de justiție. Independența avocatului nu este un privilegiu profesional, este o garanție pentru fiecare om în fața autorității. Fără un avocat independent, dar și liber de interese ascunse, dreptul la apărare ar putea rămâne un principiu pe hârtie”, a declarat Lidia Izovitova.
Ea a subliniat că independența avocaturii este esențială pentru funcționarea justiției, inclusiv în condițiile unor riscuri pentru securitatea națională.
„Nu poate exista o justiție independentă dacă una dintre componentele sale esențiale, apărarea, este vulnerabilă la presiuni sau este lipsită de integritate. În anumite cazuri, activitatea lipsită de integritate ar putea pune în pericol securitatea națională, mai ales atunci când se face în interesul puterilor străine, care nu vor ca noi să existăm ca stat și popor”, a spus reprezentanta avocaților din Ucraina.
La conferință s-a discutat și despre Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat. Documentul a fost adoptat la 12 martie 2025 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, iar Republica Moldova l-a semnat în mai 2025. Potrivit participanților, convenția stabilește standarde internaționale pentru protejarea independenței avocaților și a organizațiilor profesionale.
Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, a atras însă atenția că semnătura nu este suficientă. Convenția intră în vigoare după opt ratificări, dintre care șase din partea statelor membre ale Consiliului Europei - un prag care, la peste un an de la deschiderea spre semnare, nu a fost încă atins.
„Avem un tratat pe care l-am semnat aproape toți și pe care nu l-a activat nimeni. Numărul semnatarilor a crescut, dar nu avem numărul necesar de ratificări ca să avem protecția acestei convenții”, a spus Vieru.
El a subliniat că documentul nu este o simplă declarație de principii, ci conține articole care vizează direct activitatea cotidiană a avocaților, protecția secretului profesional, accesul la client și la dosar, garanții împotriva perchezițiilor abuzive. Vieru a reamintit că în R. Moldova există deja hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO) care documentează abuzuri ale statului față de avocați, inclusiv percheziții și interceptări ilegale.
„În contextul Republicii Moldova, cunoaștem foarte bine că avocații au fost victime ale abuzului statului. Avem hotărâri CtEDO în acest sens”, a spus el, întrebând retoric: „Ce ne împiedică să trecem de la semnătură la ratificare?”.
CITIȚI ȘI:
