Revista presei | Fost director CIA: R. Moldova ar putea fi următoarea țintă a lui Putin; Alertă pe Nistru
În presă găsim comentarii privind ritmul negocierilor de aderare a R. Moldova la UE, pe fundalul proceselor interne care au loc în cadrul comunității europene. Mai multe publicații atrag atenția la declarația făcută de fostul director al Agenției Centrale de Informații (CIA) a SUA, David Petraeus, care consideră că R. Moldova ar putea fi următoarea țintă a Federației Ruse.
Republica Moldova este în așteptarea unor decizii europene care pot influența ritmul negocierilor sale de aderare, notează RFI. Publicația îl citează pe directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, potrivit căruia, în acest moment, sunt posibile două evoluții în raport cu blocajul politic privind Ucraina: depășirea blocajului pentru ambele țări sau continuarea avansării tehnice a Moldovei separat de procesul ucrainean. Iulian Groza opinează că „ambele au aceeași putere de probabilitate”. Întrebarea este, astfel, cum va fi gestionată această situație la nivel european și dacă ritmul negocierilor Moldovei va putea fi menținut indiferent de blocajul politic care afectează Ucraina. „Toamna aceasta, într-adevăr, este una care ridică foarte multe așteptări,” mai spune Iulian Groza, în contextul în care comisarul european pentru extindere, Marta Kos, vorbește despre „toamna extinderii”, iar Bruxelles-ul urmează să-și contureze în această perioadă viziunea asupra următoarei etape a extinderii UE.
Postul public Moldova 1 semnalează că Republica Moldova riscă să nu valorifice integral finanțarea de 1.9 miliarde de euro oferită de Uniunea Europeană, dacă autoritățile nu vor pregăti la timp proiecte mature și dosare tehnice pentru investiții. Expertul Europuls, Corneliu Coteț, a atras atenția, la emisiunea „În Context”, de la Moldova 1, că realizarea reformelor este doar una dintre condițiile pentru accesarea banilor, iar statul trebuie să vină și cu proiecte concrete, susținute de studii de fezabilitate și documentație tehnică.
Iar analistul politic Anatol Țăranu notează într-un editorial publicat de IPN, că Republica Moldova și-a fixat anul 2030 drept obiectiv pentru aderarea la Uniunea Europeană. Anatol Țăranu remarcă însă că Republica Moldova negociază astăzi cu o Europă care ar putea fi diferită de cea care va lua decizia finală privind aderarea sa. Până în 2029, în numeroase state membre vor avea loc alegeri care pot modifica actuala configurație politică a Uniunii, atrage atenția comentatorul politic, precizând că ascensiunea partidelor suveraniste, național-conservatoare și eurosceptice nu mai este un fenomen marginal. Din această perspectivă, relația cu România capătă o importanță strategică fără precedent, comentează analistul politic. În opinia lui Anatol Țăranu, în cazul în care extinderea directă ar fi blocată sau amânată, unirea R. Moldova cu România ar putea deveni cea mai sigură cale pentru păstrarea Republicii Moldova în spațiul european. „Cele două trasee – aderarea directă și apropierea de România – nu se exclud, ci se susțin reciproc. Unul este un proces instituțional, dependent de calendarul și de voința politică a celor 27 de state membre; celălalt este un proces bilateral, pe care Chișinăul și Bucureștiul îl pot controla mult mai direct”, conchide Anatol Țăranu.
Organizarea alegerilor parlamentare ruse pe teritoriul regiunii transnistrene, fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, reprezintă o nouă manifestare a politicii prin care Moscova contestă suveranitatea Chișinăului. Cotidianul publică părerea juristului Oleg Onea, expusă în cadrul unui interviu cu jurnalistul Vitalie Cojocari. Declarația vine după ce autoritățile moldovenești au permis deschiderea unei singure secții de votare, la Ambasada Federației Ruse din Chișinău, în timp ce liderul separatist Vadim Krasnoselski a anunțat intenția de a organiza 17 secții în stânga Nistrului. Ministerul Afacerilor Externe a calificat inițiativa drept inacceptabilă și a transmis o notă de protest ambasadorului rus Oleg Ozerov. În opinia lui Oleg Onea, protestele diplomatice ale Chișinăului nu sunt suficiente pentru a împiedica Moscova să organizeze asemenea acțiuni într-un teritoriu pe care îl controlează de facto.
Mai multe publicații atrag între timp atenția la opinia exprimată de fostul director al Agenției Centrale de Informații (CIA) a SUA, David Petraeus, care consideră că R. Moldova ar putea fi următoarea țintă a Federației Ruse. Motivul, potrivit lui, este faptul că țara noastră este „ mult mai vulnerabilă” decât alte state din regiune, notează Ziarul de Gardă. „Putin încearcă în permanență să restabilească Uniunea Sovietică. Și nu cred că Lituania va fi următoarea. Moldova este o posibilitate mult mai probabilă, deoarece este mult mai vulnerabilă din acest punct de vedere”, a spus fostul director al CIA.
Avertismentul lui Petraeus vine într-un moment în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să aibă efecte directe asupra securității statelor din regiune, notează TVR Moldova. Postul de televiziune amintește că R. Moldova s-a confruntat în ultimele săptămâni cu mai multe incidente legate de drone și cu încălcări ale spațiului aerian, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra Ucrainei.
În vizorul mass-media rămâne și situația alarmantă a râului Nistru. Comisia Nistreană, un organism interguvernamental moldo-ucrainean, nu a ajuns luni la un consens în privința deversărilor din lacul Novodnestrovsk, după ce Ucraina a propus scăderea drastică a debitului, până la 22 m³/s. R. Moldova s-a opus, cerând de două ori mai mult, relatează Europa Liberă. Ambele soluții sunt păguboase pentru Nistru, spun experții, însă varianta unei scăderi de aproape trei ori a debitului ar putea provoca probleme în privința alimentării cu apă a populației din R. Moldova, atrage atenția sursa citată. Pe lângă asta, ecologiștii spun că o scăderea de trei ori a debitului ar putea duce la „uciderea biodiversității Nistrului în R. Moldova”. Decizia de a menține nivelul scăzut al deversărilor este cauzată de lipsa ploilor din Carpații ucraineni, unde Nistru își are izvoarele, amintește EL.
Ecopresa îl citează în context pe directorul executiv al organizației Eco-TIRAS, membru al Comisiei Nistrene, Ilya Trombițchi, potrivit căruia scăderea nivelului Nistrului a dus deja la diminuarea apei din fântâni, iar în unele cazuri aceasta a dispărut complet. În același timp, ecosistemul Nistrului de Jos a trecut în ultimele luni printr-un proces accentuat de limnificare – transformarea treptată a unui râu într-un ecosistem asemănător unui lac, cu o proliferare a vegetației acvatice. Expertul avertizează că aceste schimbări pot avea consecințe serioase asupra biodiversității, inclusiv asupra mai multor specii de pești și alte organisme acvatice, mai scrie Ecopresa. Ilya Trombițchi a atras atenția că o reducere suplimentară a debitului ar putea pune în pericol biodiversitatea din Nistrul de Jos, unde se află două parcuri naționale și trei zone umede de importanță internațională Ramsar. În urma discuțiilor, partea moldovenească a propus amânarea pentru două-trei zile a deciziei privind debitul Nistrului, pentru consultări la nivel național. Propunerea a fost susținută de partea ucraineană, precizează publicația.
