„Toată lumea are loc la masă”: Expert politic, despre traseul R. Moldova de la stat capturat la o democrație funcțională
Republica Moldova a parcurs un drum esențial de la statutul de „stat capturat” din anii 2001–2009, când justiția și presa erau sub control politic, până la realitatea de astăzi, când este un stat democratic, cu aspirația de a face parte din lumea liberă și din Uniunea Europeană, constată expertul politic Mihai Mogîldea, de Ziua Internațională a Democrației.
Democrația nu se măsoară doar prin organizarea alegerilor, ci și prin respectarea drepturilor omului, separarea puterilor în stat și funcționarea independentă a justiției și a presei, a declarat expertul politic Mihai Mogîldea în emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1. Analistul a trecut în revistă câteva dintre cele mai grave abateri de la principiile democratice din istoria recentă a Republicii Moldova, precum și din alte state ale regiunii, ca Ungaria sau Georgia.
„În 2026, democrația înseamnă, în primul rând, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Când vedem atât de multe cazuri în care oamenii nu au posibilitatea să-și exprime public opinia, să protesteze sau să-și arate nemulțumirea față de putere, atunci ne punem semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea democrației în statele lumii”, a declarat Mogîldea.
Expertul a atras atenția asupra unui fenomen tot mai răspândit în regiune – democrația iliberală, dând exemplul Ungariei, unde, potrivit acestuia, mecanismele formale ale democrației funcționează, dar anumite grupuri din societate rămân marginalizate.
„Democrația înseamnă că toată lumea are loc la masă, drepturile minorităților sunt respectate, iar majoritatea nu dictează în mod automat toate regulile. De multe ori, de-a lungul istoriei, problema cu funcționarea sistemului democratic a însemnat, de fapt, o dictatură a majorității: dacă 60% din populație spunea că restul de 40% trebuie excluși sau ignorați, uneori, din păcate, se întâmpla exact acest lucru”, a explicat Mogîldea.
Întrebat cum poate fi evaluată calitatea democrației dintr-un stat, analistul a subliniat că, dincolo de principiile clasice, precum organizarea alegerilor, separarea puterilor și respectarea libertăților fundamentale, o evaluare completă trebuie să includă neapărat funcționarea independentă a justiției și a presei.
„Este, într-adevăr, o provocare să asigurăm o evaluare optimă a respectării democrației într-un stat, pentru că vorbim despre o mulțime de indicatori. Dacă justiția este controlată politic, este greu să spunem că acel stat este democratic în practică - prin justiție, politicul încearcă să acapareze toată puterea. De asemenea, dacă nu avem o mass-media independentă, capabilă să dea un semnal de alarmă atunci când guvernarea sau orice actor din societate acționează în detrimentul democrației, ne confruntăm din nou cu o problemă majoră”, a punctat Mogîldea.
Analistul a adăugat că libertatea de funcționare a societății civile, a sindicatelor și a mediului de afaceri reprezintă un alt indicator esențial, oferind exemplul Georgiei, unde legea privind „agenții străini” a afectat grav organizațiile neguvernamentale.
„Uitați-vă ce se întâmplă astăzi în Georgia, cu legea agentului străin și cu organizațiile societății civile care, practic, sunt pe cale de dispariție, în special cele cu o poziție civică activă. Nu putem numi astăzi Georgia o democrație funcțională, pentru că mulți oameni care au manifestat activism civic și au protestat au fost nevoiți să plece din țară, iar alții sunt persecutați - este o formă de inhibare socială generală”, a punctat expertul.
Republica Moldova, „stat capturat" în perioada 2001-2009
Referindu-se la istoria recentă a Republicii Moldova, Mogîldea a analizat perioada 2001–2009, cunoscută drept perioada „statului capturat”, explicând că democrația nu a funcționat corespunzător în acei ani, în ciuda eforturilor declarate de construire a instituțiilor democratice începute după 1991.
„În perioada 2001–2009, democrația nu a funcționat așa cum trebuie, deși încercam cumva să ne construim instituțiile și să ne modernizăm. Este o perioadă de tranziție care, din păcate, s-a manifestat inclusiv prin reprimarea mass-mediei independente: existau foarte puține instituții media capabile să-și facă vocea auzită, majoritatea aflându-se sub presiunea politicului. În același timp, exista o presiune constantă asupra opoziției și erau introduse tot felul de reguli menite să scadă șansele partidelor politice mai mici de a ajunge în Parlament”, a explicat Mogîldea.
Analistul a amintit și de organizarea alegerilor parlamentare din iulie 2009 într-o zi lucrătoare a săptămânii, măsură pe care o consideră menită să reducă în mod deliberat participarea la vot.
„Ne aducem bine aminte că, în 2009, am avut una dintre puținele ocazii în care alegerile din țara noastră au fost organizate într-o zi a săptămânii, exact cu scopul de a scădea cât mai mult participarea la vot în rândul oamenilor care ar fi votat altceva decât Partidul Comuniștilor la acea vreme. Aceste metode de a jongla cu principiile democratice ne semnalizează faptul că democrația nu era funcțională”, a subliniat expertul.
Evenimentele din 7 aprilie 2009, „dovada” unui regim de tip autoritar
Mogîldea a calificat evenimentele violente din 7 aprilie 2009 drept cea mai clară dovadă a faptului că Republica Moldova trăia, la acea vreme, într-un regim autoritar, în condițiile în care forțele de ordine ar fi acționat la ordinul factorului politic, nu în baza legii.
„Asta este cea mai bună dovadă a faptului că trăiam atunci într-un regim de tip autoritar atâta timp cât poliția și organele de drept au acționat la ordinul politicului și nu au respectat litera legii. Știm foarte bine că nu au dreptul să aplice tortura sau violența asupra oamenilor care au ieșit să protesteze pașnic, dar mulți dintre ei au ajuns, din păcate, victimele unor abuzuri majore la acea dată. Acesta este rezultatul a opt ani de guvernare: oameni torturați, băgați în pușcărie, arestați pentru simplul fapt că protestau. Ne aducem aminte că exista atunci o legislație foarte strictă și nedemocratică legată de dreptul de a protesta - dacă ieșeai la miting, erai imediat arestat, frații Brega fiind, probabil, cel mai cunoscut caz”, a declarat expertul.
Anularea alegerilor de la Chișinău din 2018, un alt exemplu de abuz
Potrivit lui Mogîldea, tipare similare de funcționare defectuoasă a democrației s-au repetat, la o scară mai mică, și în perioada 2016-2019, cel mai relevant exemplu fiind anularea alegerilor locale din Chișinău, din 2018.
„În 2018, au fost anulate alegerile din Chișinău, deși alegerile reprezintă principala formă de exercitare a democrației. Nu poate ieși cineva să anuleze alegerile fără o motivație serioasă atunci a fost invocat faptul că niște oameni au urmărit un live al unui politician care îi îndemna să iasă la vot. Astăzi, toată lumea face asta, a fost o aberație din punct de vedere legal și un abuz al puterii, pentru că această decizie nu a fost luată în instanță, ci în birourile unui politician și ale celor care controlau țara în acel moment”, a amintit analistul.
Mogîldea a explicat că un stat poate fi considerat „capturat” sau nefuncțional din punct de vedere democratic chiar și atunci când controlul politic vizează un singur domeniu esențial, precum justiția sau organele de forță, fără a fi nevoie de un control total asupra societății, similar regimurilor comuniste.
„Când vorbim despre un stat capturat, nu înseamnă că există cineva care ne controlează absolut toată viața privată, ca pe timpul comunismului. Este suficient să controlezi un singur aspect al funcționării democratice. Dacă controlezi justiția, deja regimul democratic nu mai este funcțional. Dacă controlezi organele de forță și le impui să aplice violența asupra oamenilor, pentru a inhiba frica de a te expune public, este suficient să spui că democrația nu funcționează așa cum trebuie. Democrația presupune o mulțime de piloni care trebuie să funcționeze în paralel, dacă un singur bec de acolo nu mai lucrează, s-ar putea ca întregul sistem să aibă de suferit”, a conchis Mogîldea.
„Majoritatea nu trebuie să dicteze asupra drepturilor minorităților"
Întrebat cum ar defini, printr-un exercițiu de imaginație, starea de sănătate a democrației din Republica Moldova, expertul a subliniat că respectarea voinței majorității trebuie să meargă mereu mână în mână cu protejarea drepturilor grupurilor minoritare, indiferent de natura acestora, religioasă, etnică sau de altă natură.
„Dar este la fel de important ca, într-o comunitate, majoritatea să nu aibă tendința de a marginaliza o minoritate, indiferent dacă vorbim de confesiune religioasă sau de etnie. Dau acest exemplu pentru că, în istorie, am avut situații în care etnii întregi au fost marginalizate, ne întoarcem la anii '30, în cazul Germaniei naziste, unde Hitler a ajuns la putere pe cale democratică, dar asta nu l-a oprit să reprime grupuri întregi din societate”, a explicat Mogîldea.
Simplul fapt că un regim ajunge la putere printr-un proces electoral democratic nu îi conferă automat dreptul de a acționa după bunul plac în raport cu drepturile cetățenilor.
„Chiar dacă un regim ajunge la putere pe cale democratică, asta nu înseamnă că are dreptul să facă ce vrea în țara pe care o conduce. Tocmai de aceea spunem că majoritatea nu trebuie să dicteze asupra drepturilor de care trebuie să se bucure, constituțional și legal, minoritățile”, a conchis expertul politic Mihai Mogîldea.
Precizăm că, potrivit Indicelui Democrației 2025, măsurat de The Economist Intelligence Unit (EIU) în 167 de țări și teritorii, Republica Moldova a coborât pe „scara” democrației, retrogradând de la statutul de „democrație fragilă” la cel de „regim hibrid”.
Dintre cele șapte schimbări de regim constatate de EIU în 2025, cinci au fost pozitive. Franța a revenit în categoria „democrațiilor depline”, iar patru foste regimuri hibride, România, Malawi, Senegal și Paraguay, au avansat la statutul de „democrații fragile”. În schimb, Republica Moldova a alunecat în categoria „regimurilor hibride”, în timp ce Angola a intrat în rândul regimurilor autoritare.
Indicele Democrației evaluează procesele electorale, guvernanța, libertățile civile, participarea politică și cultura politică. „Regimul hibrid” în care a retrogradat Republica Moldova, fără ca autorii studiului să ofere explicații detaliate, reflectă un sistem în care, deși există elemente ale democrației, acestea nu funcționează complet liber sau eficient.
CITIȚI ȘI:
