Revista presei interbelice | Acum 100 de ani, la Chișinău: Școli fără bani, o facultate în proiect și Bach la biserica luterană
Ziarul România Nouă aducea informații de la congresul corpului didactic primar din județul Lăpușna. Învățătorii discutau mai ales despre lipsa banilor pentru școli. S-a propus ca fiecare școală să primească un lot de pământ, pe care să-l exploateze pentru venituri, iar reprezentanții învățătorilor cereau ca școlile din Basarabia să beneficieze de aceleași surse de finanțare ca cele din Vechiul Regat.
O altă inițiativă interesantă era construirea unui sanatoriu al Corpului Didactic din Basarabia la Sergheevca, unde Asociația primise gratuit un teren de 6 hectare. Se strângeau bani și pentru cumpărarea unei Case a Corpului Didactic la Chișinău.
Și un detaliu foarte actual în discuția despre relația dintre școală și familie: învățătorilor li se cerea „mult tact” în aplicarea amenzilor școlare, pentru ca prin abuzuri să nu se distrugă „dragostea de școală a țăranilor”.
Același ziar anunța că o delegație urma să plece la București pentru a cere înființarea și deschiderea la Chișinău a unei Facultăți de Agronomie.
Proiectul nu s-a realizat atunci, dar ideea nu a dispărut. Șapte ani mai târziu, la 9 aprilie 1933, era înființată Facultatea de Științe Agricole a Universității din Iași, cu sediul la Chișinău, prin transferarea aici a secției agricole de la Iași.
Ziarul însemna cititorii săi spre a consuma cultură. În Parcul „Carol”, pictorul Ion Pletos expunea mai multe dintre pânzele sale în ulei, iar ziarul Romania Nouă făcea chiar o recomandare directă: „Recomandăm cetitorilor noștri vizitarea acestei expoziții.”
Tot la rubrica „Culturale” era anunțată, pentru 29 septembrie, o serbare culturală în comuna Cojușna, județul Lăpușna, organizată, în formularea savuroasă a epocii, de „fruntașii și sătenii acelei comune de moldoveni cuminți”.
Ziarul Universul titra pe prima pagină : Prima locomotivă fabricată în România*
În septembrie 1926, la Reșița, era prezentată cu mare solemnitate prima locomotivă cu abur construită în țară.
Locomotiva cântărea 88.000 de kilograme și primise numele „Regele Ferdinand”. La ceremonie a venit cu tren special ministrul Comunicațiilor, generalul Văleanu, alături de numeroși oficiali. A avut loc o slujbă religioasă, s-a dezvelit placa locomotivei, au răsunat sirenele uzinelor, s-au tras focuri de artilerie, iar muzica a intonat Imnul Regal.
Presa sublinia semnificația momentului: locomotiva era fabricată în întregime în țară și reprezenta „un mare pas spre independența economică a României”.
Tot în Universul aflam despre Un concert religios la Chișinău
Ziarul anunța pentru 1 octombrie, ora 8 seara, un concert de orgă la biserica luterană din Chișinău, susținut de profesorul sibian Franz Xaver Dressler.
Concertul era prezentat drept unul foarte așteptat: Dressler își câștigase deja reputația prin apariții la Leipzig, Praga și București.
Programul cuprindea Fantezia și fuga de Johann Sebastian, o Fantezie de Mozart, o Toccată de Bach și o compoziție nouă a celebrului organist și compozitor Max Reger.
Așadar, acum 100 de ani, la biserica luterană din Chișinău se putea asculta un program european de orgă — de la Bach și Mozart până la muzica, pe atunci încă foarte recentă, a lui Max Reger.
Autor: Dan Melnic
