Ornitolog, după împușcarea unor păsări protejate la Râșcani: Vânătorii trebuie să recunoască toate speciile ce pot fi întâlnite în R. Moldova
Uciderea a cinci păsări incluse în Cartea Roșie – o barză neagră și patru lopătari – în raionul Râșcani readuce în discuție siguranța fondului cinegetic din R. Moldova. Ecologiștii cer ca permisele de vânătoare să fie acordate pe baza unor teste stricte de recunoaștere a speciilor de păsări care pot fi întâlnite în Republica Moldova.
Cazul din raionul Râșcani este investigat penal, iar în cadrul anchetei au fost ridicate trei arme. Expertizele au confirmat prezența unor proiectile provenite din cartușe de vânătoare.
Incidentul scoate la iveală probleme majore legate de protejarea speciilor ocrotite și de respectarea regulilor de vânătoare, afirmă Vitali Ajder, președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN). Acesta consideră că folosirea dispozitivului GPS montat pe barza neagră a făcut posibilă descoperirea cazului, în timp ce alte situații similare ar putea rămâne nedepistate.
„Este un incident regretabil. Acest incident ne arată cât de puțin pregătiți suntem în a proteja speciile ocrotite de legislația națională. Dacă nu ar fi existat GPS-ul respectiv, nu cred că societatea ar fi aflat despre această tragedie. Și acest lucru mă duce la un singur gând: oare câte tragedii se mai întâmplă zilnic, sau cel puțin în perioada de vânătoare, cu speciile protejate și nu numai?”, a întrebat Ajder, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Potrivit ornitologului, datele transmițătoarelor GPS sunt importante nu doar pentru identificarea traseelor de migrație, ci și pentru stabilirea zonelor în care păsările se opresc pentru hrană și odihnă. Aceste informații pot contribui la crearea unor arii protejate unde păsările migratoare să fie ferite de vânătoare.
„Aceste GPS-uri, în fond, ne-au ajutat să aflăm unde iernează și, implicit, să fie făcute programe de educație în țările Africii sau cel puțin în zonele bazinului mediteraneean, pe căile de migrație. Un alt punct foarte important este și descoperirea zonelor de hrănire de pe căile de migrație. Republica Moldova este o cale de migrație foarte importantă de-a lungul râului Prut. Acest GPS ne-a demonstrat și ne demonstrează încă o dată faptul că, de-a lungul țării, trebuie să instituim acele puncte unde păsările se opresc, se simt în siguranță, nu sunt hăituite și nu se vânează în apropierea acestor zone. Acolo păsările stau și se hrănesc în perioada de migrație, ca mai apoi să zboare mai departe”, a punctat specialistul.
Ajder pledează și pentru schimbarea modului în care sunt acordate permisele de vânătoare. În opinia lui, viitorii vânători ar trebui să supuși unei verificări riguroase a cunoștințelor despre speciile care pot fi vânate, precum și despre cele ocrotite de lege.
„Pentru a avea acel permis de vânătoare, este obligatoriu să cunoști speciile pe care le vânezi. De asemenea, trebuie să cunoști și speciile pe care nu ai voie să le vânezi”, a precizat Vitali Ajder, subliniind că un vânător ar trebui să poată identifica cel puțin o parte însemnată din cele peste 200 de specii de păsări întâlnite în Republica Moldova.
Totodată, ornitologul sugerează că și perioada în care este permisă vânătoarea ar trebui revizuită. Ajder afirmă că deschiderea sezonului la 15 august este prematură pentru unele specii, întrucât păsările nu și-au încheiat toate etapele ciclului biologic.
„Pe 15 august, păsările încă nu sunt pregătite să zboare pe distanțe mari, încă stau în familie, gâștele încă sunt năpârlite, nu sunt capabile să zboare. Pe de altă parte, permițând vânătoarea pe suprafața apei, cum asigurăm protecția celorlalte specii care încă nu și-au încheiat sezonul de cuibărit? Oare nu punem în pericol celelalte specii? Cred că la aceste întrebări trebuie să răspundă organele de resort și să vină cu o lege nouă sau să reformuleze legislația actuală, astfel încât să fie mult mai restrictivă. Ca să nu mai avem conflictul dintre specii protejate și specii neprotejate, pe de o parte, dar pe de altă parte să permitem speciilor care migrează și tranzitează țara noastră să se simtă în siguranță. Avem o responsabilitate enormă față de speciile care ne tranzitează teritoriul”, a subliniat Ajder, la postul național de radio.
Ciocoi: „Nu putem să învinuim, pur și simplu, vânătorii”
În cazul în care un vânător confundă o specie protejată cu una care poate fi vânată, responsabilitatea îi revine exclusiv acestuia, afirmă Oleg Ciocoi, președintele Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova.
Potrivit lui, entitatea pe care o conduce publică mereu materiale informative despre speciile admise la vânătoare și despre cele incluse în Cartea Roșie.
„Pe site-ul Societății Vânătorilor, am plasat mai multe materiale legate de păsările acvatice permise pentru vânătoare și de cele incluse în Cartea Roșie, lucruri pe care trebuie să le știe fiecare membru al asociației. Dacă nu știe, înseamnă că este vina lui și tot el poartă întreaga răspundere”*, a declarat Oleg Ciocoi, la aceeași emisiune de la Radio Moldova.
Potrivit lui, sezonul de vânătoare 2026–2027 a fost reglementat printr-un ordin al Ministerului Mediului care stabilește cotele, perioadele și metodele de vânătoare. Pe 15 august a fost deschisă vânătoarea la porumbei, iar pentru păsările acvatice sezonul a început mai târziu.
„Vânătoarea a fost deschisă pe 15 august la porumbei – la guguștiuc și porumbelul gulerat, iar după data de 17 octombrie va fi permisă numai la porumbelul gulerat. Vânătoarea la păsări acvatice a fost deschisă mai târziu, începând cu 5 septembrie. Din cauza condițiilor climaterice din primăvara acestui an, știm că perioada de depunere a ouălor și clocire la păsările acvatice s-a prelungit pe parcursul mai multor luni. Ca urmare, am început sezonul de vânătoare cu trei săptămâni mai târziu”, a precizat Ciocoi.
În același timp, șeful Societății Vânătorilor și Pescarilor admite existența unor probleme privind controlul armelor deținute de persoane care nu sunt membri ai asociațiilor de profil. El subliniază că acestea pot ajunge să fie folosite ilegal.
„Situația de astăzi în țară e cam nesatisfăcătoare din punct de vedere al controlului și monitorizării folosirii armelor aflate în posesia mai multor cetățeni. O parte dintre ei sunt simpli membri ai Asociației, dar e altceva când vorbim de simpli posesori de armă. Atunci când omul are arma acasă și nu este vânător, el poate să o folosească așa cum își dorește”, a conchis Oleg Ciocoi.
Amintim că cinci păsări protejate au fost împușcate într-o singură zi pe un lac din satul Pârjota, raionul Râșcani. Cazul a fost descoperit după ce ornitologii din Estonia au urmărit prin GPS un pui de cocostârc negru, aflat la prima sa migrație spre Africa.
Pasărea, numită Lembe, traversase deja Letonia, Lituania, Belarus și Ucraina. Pe 6 septembrie, semnalul transmițătorului s-a oprit brusc, iar ornitologii au găsit pasărea moartă pe malul unui lac. În apropiere au fost descoperiți și patru lopătari morți, specie inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Potrivit Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, în apropierea cocostârcului a fost găsit un cartuș de vânătoare, iar păsările prezentau urme de împușcare. Autoritățile au inițiat o anchetă penală pentru identificarea făptașilor și stabilirea circumstanțelor cazului de braconaj.
CITIȚI ȘI:
