Reforma teritorială stârnește controverse: Președinții de raioane critică lipsa de claritate, iar experții se declară împotriva divizării pe criterii etnice
Incertitudinile legate de reforma administrativ-teritorială continuă să provoace nemulțumiri în teritoriu. În timp ce aleșii locali cer explicații clare de la autoritățile centrale despre viitoarea structură administrativă, analiștii avertizează că scenariile de fragmentare pe criterii etnice, așa ca în cazul raionului Taraclia, reprezintă un risc direct la adresa securității statului.
Republica Moldova nu va mai avea raioane, numărul entităților administrative de nivelul doi va fi mai mic de opt, iar Taraclia va fi transformată în Unitate Culturală Bulgară. Totodată, municipiile Chișinău și Bălți nu vor fi afectate de reforma administrativ-teritorială, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute președintele Parlamentului, Igor Grosu, fără a oferi însă mai multe detalii.
Experții salută înlocuirea „raioanelor” cu un termen mai adecvat realităților lingvistice și administrative, însă consideră că un număr de până la opt entități regionale este oricum prea mare pentru o țară mică.
Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), este de acord cu autoritățile: noțiunea de „raion” este complet depășită și nu mai corespunde realităților administrative moderne.
„Denumirea de «raion» este deja depășită. Aceasta face parte din trecut și nu mai corespunde realităților actuale nici ca funcții, nici ca abordare modernă a acestor entități. Nu știm ce denumire vor alege autoritățile, dar este evident că au tot dreptul să opteze pentru una mult mai apropiată de realitate, precum «regiune» sau «județ»”, a declarat Viorel Furdui pentru Teleradio-Moldova.
Șeful CALM atrage atenția că crearea a opt entități este o opțiune greșită, având în vedere dimensiunea țării și riscul de a menține, în esență, vechiul concept sub o altă denumire.
„Numărul de opt vehiculat în spațiul public este excesiv de mare. Considerăm că un număr de trei până la cinci regiuni, adaptate la standardele europene de dezvoltare regională, este suficient pentru Republica Moldova. În caz contrar, vom reveni la vechea practică a raioanelor, doar că vor fi structuri mai mari, cu funcții neclare și cu suspiciuni majore de politizare”, a subliniat el.
Furdui este de părere că, odată cu dispariția conceptului de raion, vor fi create teritorii extinse, dar fără centre capabile să le gestioneze eficient. Totul depinde, în viziunea sa, de statutul pe care îl vor avea aceste entități după reformă.
„Trebuie să cunoaștem care sunt intențiile autorităților, pentru că deocamdată nu este clar. Totul ține de modul în care este concepută această regiune: va fi o structură politico-administrativă, cu președinte, consiliu ales și atribuții delegate la nivel regional, sau o structură tehnică, menită să gestioneze exclusiv servicii de importanță regională și să atragă fonduri mari?”, a întrebat directorul CALM.
Efectele dizolvării nivelului doi de administrație vor fi resimțite cel mai puternic de personalul din cadrul consiliilor raionale. Totuși, CALM anticipează că deficitul de cadre calificate din noile structuri va oferi o șansă de reangajare pentru specialiștii competenți.
„Soarta președinților de raion după dispariția nivelului doi de administrație ar trebui să ne intereseze cel mai puțin. Majoritatea dintre ei provin din mediul de afaceri sau din alte domenii și se vor descurca. Mai mult ar trebui să ne preocupe armata de funcționari care va rămâne în afara sistemului și care va trebui reangajată. Totuși, reforma teritorială va genera o cerere mare de specialiști în finanțe, economie, fonduri europene și administrație, iar profesioniștii își vor găsi locul”, a conchis Viorel Furdui.
Natalia Cara, președinta Consiliului Raional Basarabeasca, acuză lipsa de transparență și de informații clare din partea Guvernului cu privire la efectele reformei administrativ-teritoriale asupra cetățenilor. Potrivit acesteia, documentul elaborat de autoritățile centrale nu oferă răspunsuri concrete, lăsându-i pe oameni într-o stare de incertitudine.
„Conceptul de amalgamare este singurul document după care ne conducem. Nici autoritățile nu pot spune cum va arăta în final toată această transformare. Dacă autoritățile locale nu cunosc detaliile, ce să mai zicem despre oamenii de rând? Ne-am propus ca cetățenii din localitățile noastre să resimtă cât mai puțin aceste schimbări. Obiectivul nostru este să păstrăm bunurile imobile în administrare, astfel încât oamenii să nu întâmpine dificultăți în accesarea serviciilor de educație, sănătate sau asistență socială, să știe clar la ce școală merg, la ce medic se înscriu sau unde beneficiază de serviciile necesare”, a declarat Natalia Cara pentru Teleradio-Moldova.
Întrebată ce planuri are după o eventuală dispariție a Consiliului raional, funcționara a mărturisit că „se va odihni” și că nu intenționează să-și continue cariera în administrația publică.
„Nu îmi mai este interesant. Am lucrat 20 de ani în sectorul bancar, probabil acolo mă voi întoarce”, ne-a spus președinta celui mai mic raion din R. Moldova.
„Se creează impresia că fragmentăm R. Moldova pe criterii etnice”
Procesul de reorganizare provoacă nemulțumiri și în raionul Taraclia. Deși inițial autoritățile centrale au promis că zona cu o populație predominant bulgară va fi organizată ca municipiu de nivelul al doilea pentru a-și păstra statutul, noua formulă anunțată prevede denumirea de „Unitate culturală bulgară Taraclia”.
Reprezentanții locali nu-și pot explica această schimbare neașteptată.
„Trebuie să discutăm de ce nu este municipiu de nivelul al doilea, ci apare această nouă denumire. Ni s-a promis că Taraclia va fi municipiu de nivelul al doilea. Mai multe detalii nu ofer la telefon”, a comentat succint pentru Teleradio-Moldova președintele Consiliului Raional Taraclia, Lazar Dermenji.
La rândul său, analistul politic Nicolae Negru critică intenția de delimitare teritorială a raionului Taraclia pe criterii etnice, invocând exemplul Unității Teritoriale Autonome (UTA) Găgăuzia, care a devenit, în timp, o vulnerabilitate de securitate.
„Mi se pare că se pornește pe o pistă greșită, așa cum s-a întâmplat și cu autonomia găgăuză. Înțeleg că poate există solicitări din partea Bulgariei și se dorește aducerea bulgarilor pe picior de egalitate cu găgăuzii, dar se pune întrebarea: de ce să li se acorde doar lor acest privilegiu? De ce nu am crea unități similare și în nordul țării pentru populația ucraineană? Se creează impresia că fragmentăm Republica Moldova pe criterii etnice, iar acest lucru nu este benefic. Este nevoie de o altă abordare, similară modelului francez sau altor modele europene, care nu delimitează teritoriul pe criterii etnice”, a sugerat Nicolae Negru.
Referindu-se la UTA Găgăuzia, analistul precizează că această entitate nu este unitară din punct de vedere teritorial, fiind fragmentată.
„De la bun început, când s-a constituit această autonomie, s-a spus că se creează un «stat în stat». Astăzi vedem problemele apărute din această cauză, iar pe viitor vom avea dificultăți și mai mari dacă se va continua pe acest principiu”, a conchis Nicolae Negru.
Efectele majore, inclusiv politice, ale reformei, vor fi resimțite abia la alegerile locale, afirmă expertul Andrei Curăraru de la comunitatea WatchDog.
„Pentru alegerile parlamentare, situația nu se schimbă practic deloc. Schimbarea se va produce însă la nivelul alegerilor locale: oamenii vor vota primarul unei comune formate din comasarea mai multor localități sau vor vota reprezentanții la un nivel regional mai înalt, urmare a comasării fostelor raioane”, a menționat expertul.
Expertul mizează pe faptul că reforma va genera mai puține blocaje politice și va deveni un punct de plecare pentru noile regiuni, astfel încât acestea să devină sustenabile și să se poată dezvolta autonom.
Noua hartă administrativă a R. Moldova, prezentată „în perioada următoare”
O altă problemă majoră a reformei o reprezintă raionul Dubăsari. Reprezentanții societății civile și localnicii avertizează că o eventuală desființare a structurilor administrative ar slăbi prezența statului în Zona de Securitate, având în vedere că teritoriul este fragmentat pe trei platouri – Coșnița, Cocieri și Ustia – și rămâne expus presiunilor Tiraspolului.
În urma unor dezbateri publice organizate de Promo-LEX, locuitorii raionului Dubăsari au propus ca unitatea administrativă să-și păstreze actuala configurație până la soluționarea conflictului transnistrean.
„Ținem cont de specificul localităților din Zona de Securitate și de particularitățile administrative și instituționale ale raionului Dubăsari. Am discutat și vom continua să discutăm direct cu cetățenii și reprezentanții autorităților publice locale din regiune și ne consultăm cu Biroul Politici de Reintegrare, astfel încât aceste particularități să fie luate în considerare în procesul de tranziție și reorganizare”, au precizat reprezentanții Guvernului pentru Teleradio-Moldova.
Totodată, reprezentanții Guvernului ne-au comunicat că reforma administrației publice locale are scopul de a consolida capacitatea autorităților locale, astfel încât acestea să poată oferi servicii mai bune oamenilor și să dispună de mai multe resurse și instrumente pentru dezvoltarea comunităților.
Întrebarea privind desemnarea centrelor administrative pentru noile structuri regionale rămâne una deschisă, fiind condiționată de stabilirea versiunii finale a hărții teritoriale. Reprezentanții Guvernului precizează că viitoarele orașe nu vor monopoliza serviciile publice, accesul cetățenilor fiind menținut prin puncte unificate la nivel local.
„Analizăm mai multe criterii, inclusiv infrastructura existentă, potențialul de dezvoltare și capacitatea viitoarelor structuri de a atrage profesioniști și de a coordona proiecte la nivel regional. În perioada următoare, vom prezenta noua hartă, numărul unităților de nivelul II și competențele acestora”, se arată în răspunsul autorităților oferit Companiei Teleradio-Moldova.
Bilanțul primei etape a reformei administrativ-teritoriale arată că 561 de primării sau 63% au încheiat cu succes amalgamarea voluntară până la 31 august. În septembrie, a demarat faza obligatorie pentru alte peste 250 de comunități, obiectivul final fiind reducerea numărului total la 292 de primării până la alegerile locale din 2027 – cu circa 600 mai puține decât numărul actual.
La ora actuală, se cunosc doar patru entități teritoriale care vor face parte din noua hartă administrativ-teritorială a R. Moldova: municipiile Chișinău și Bălți, UTA Găgăuzia și Unitatea culturală bulgară Taraclia.
CITIȚI ȘI:
