Pavel Horea: Incursiunile cu drone urmăresc intimidarea populației și transmiterea unor mesaje către autorități
Intensificarea survolărilor spațiului aerian național și incidentele repetate cu drone și rachete reprezintă o tactică premeditată a Federației Ruse, care urmărește să intimideze populația și autoritățile de la Chișinău. Expertul în securitate, Pavel Horea, subliniază necesitatea unei comunicări publice transparente și a unor parteneriate internaționale consolidate pentru protejarea infrastructurii critice.
„În ultimul an în special, vedem incursiuni mult mai clare ale Federației Ruse în spațiul aerian al Republicii Moldova, care urmăresc mai multe scopuri. În primul rând să intimideze cetățenii și autoritățile și să aducă în punctul acela în care oamenii deja se vor simți în nesiguranță în propriile locuințe. Și vedem incidența numărului de drone și frecvența acestora este în creștere. Vedem, practic, progresie aritmetică, da, geometrică”, a declarat expertul în securitate al Comunității WatchDog, Pavel Horea, în cadrul emisiunii „În Context” de la postul public de Moldova 1.
Expertul avertizează că efectele acestor incursiuni depășesc zona strict militară și pot afecta societatea, traficul aerian și activitatea economică, iar „pericolul întotdeauna există”.
„Sunt mai multe paliere care sunt afectate implicit de aceste incursiuni. Vorbim despre viața de zi cu zi a cetățenilor care este perturbată și, practic, există acest pericol ca fie să cadă o dronă în fragmente și să fie provocate răni, distrugeri și așa mai departe. Asta trezește în liniște și nesiguranță în rândul cetățenilor”, a subliniat expertul.
Horea a pus accent și pe riscurile pentru aviația civilă, în condițiile în care Aeroportul Internațional Chișinău are un rol important în conectarea Republicii Moldova și Ucrainei cu alte destinații.
„Vorbim despre traficul aerian. Asta la fel este un pericol destul de semnificativ pentru noi, fiindcă în ultimii ani aeroportul Chișinău a devenit un hub regional pentru pasagerii atât din Republica Moldova, cât și din Ucraina și o bună parte din mulți operatori aerieni și-au stabilit aici o bază operațională pentru a fi mai eficienți în aceste zboruri și asta aducea costuri mai mici pentru transportul la bilete și încasări la bugetul național și la bugetul aeroportului”, a precizat el.
Un alt risc îl reprezintă eventualele incidente în apropierea punctelor de trecere a frontierei, care ar putea perturba transporturile și comerțul: „Dacă ne referim la cazurile cu acele puncte de trecere a frontierei, asta va bloca tranzitul de bunuri, mărfuri și pasageri. Și asta la fel va afecta activitatea economică, fiindcă noi importăm bunuri din Ucraina, exportăm”.
În contextul escaladării incidentelor, Pavel Horea a fost întrebat și despre măsurile pe care le-ar putea adopta autoritățile moldovene în raport cu Federația Rusă, inclusiv despre posibilitatea expulzării ambasadorului rus, Oleg Ozerov.
„Ar descuraja cumva Rusia sau nu neapărat. Bine, până acum s-au înaintat doar acele note de protest la adresa ambasadorului, încât nu este cu dreptul de plinit, dar nu ar fi o escaladare pe care Republica Moldova răspunde așa. Asta ar fi ultimul element de reacție a Republicii Moldova - expulzarea ambasadorului, întreruperea relațiilor diplomatice în cazuri extreme, în caz de stare marțială sau declararea războiului”, a explicat expertul.
Acesta mai constată că situația este „asimetrică”, iar Republica Moldova nu dispune de aceleași instrumente de răspuns ca Federația Rusă.
„Ne aflăm, într-adevăr, sub un soi de atacuri hibride din partea Federației Ruse. Ne aflăm, practic, suntem martorii unui soi de război asimetric, fiindcă Republica Moldova nu poate răspunde în același fel și nu o va face în adresa Federației Ruse sau a infrastructurii critice a acesteia: fie că vorbim de teritoriul Federației Ruse sau unii ar zice în regiunea transnistreană, unde se află trupele de ocupație ruse”, a declarat expertul.
Potrivit lui Horea, strategia Moscovei este ca Republica Moldova să fie nevoită să solicite sprijin suplimentar din partea partenerilor europeni și ulterior să existe pretext pentru escaladări: „Din păcate, vom fi martori din ce în ce mai multe incidente de acest fel”.
Expertul avertizează că sprijinul partenerilor externi este important, însă nu poate produce rezultate imediate, în condițiile în care „tot ce se face merge mai întâi pentru necesitățile Ucrainei”. În acest context, el consideră necesară intensificarea cooperării bilaterale cu state care dispun de capacități relevante pentru monitorizarea și protejarea spațiului aerian.
„Poate autoritățile ar fi cazul să înainteze anumite demersuri față de partenerii cu care există tratate bilaterale: România sau Polonia, Franța. Bunăoară să încercăm măcar să avem monitorizarea mult mai bună a spațiului aerian. Să putem răspunde cât mai eficient, să avertizăm populația. Și, de ce nu, poate să oferim și suport în ceea ce ține de interceptarea dronelor sau sisteme de război electronic”, a propus Pavel Horea.
Pe lângă dezvoltarea capacităților tehnice, Horea consideră esențială pregătirea populației privind protecția civilă pentru eventuale incidente și comunicarea publică într-un context în care războiul din Ucraina continuă. Lipsa de încredere și mesajele contradictorii din spațiul public complică, potrivit expertului, acest proces, deoarece „unii cetățeni nu cred din cauza propagandei”.
„Și asta face misiunea mult mai grea, fiindcă, în primul rând, trebuie să câștigi încrederea cetățenilor. (...) Autoritățile ar trebui să ajungă în situația în care se începe să comunice cu cetățenii mult în ceea ce privește protecția civilă, deoarece războiul nu dă semne să se încheie anul acesta, nici anul următor. Din partea Federației Ruse, cred că va fi un soi de provocări sub steag fals sau neasumate”, a declarat Pavel Horea.
Pe fondul riscurilor pentru securitatea Republicii Moldova, expertul susține că autoritățile urmează să vină cu unele acțiuni.
„Cred că autoritățile au acest plan și vom vedea în următoarea perioadă câțiva pași în acest sens, fiindcă nu putem lăsa lucrurile așa, vedem că situația nu se ameliorează”, a conchis Pavel Horea la postul public de televiziune.
În dimineața zilei de 3 octombrie, cinci obiecte au survolat spațiul aerian al Moldovei. Fragmente au fost găsite în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hâncești. La Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, o explozie într-un câmp cu viță-de-vie, în apropierea unei brigăzi agricole, a provocat un incendiu de vegetație și a deteriorat geamurile clădirii. La Constantinovca, raionul Căușeni, un alt incendiu de vegetație a izbucnit în urma deflagrației. Nu au fost raportate victime. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi a avertizat că dronele lansate de Federația Rusă reprezintă un pericol pentru cetățeni și se depun eforturi pentru fortificarea apărării spațiului aerian, însă dronele lansate sunt din ce în ce mai „sofisticate”.
De la începutul războiului din Ucraina, aproximativ 90 de drone și rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova. Pe 1 octombrie, ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la MAE, unde i-a fost înmânată o notă de protest după ce trei drone rusești au survolat Moldova pe 30 septembrie, două dintre acestea explodând pe teritoriul țării. Recent, Ozerov a admis pentru prima dată că dronele care explodează pe teritoriul Moldovei sunt de fabricație rusească.
CITIȚI ȘI:
