Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului califică drept „inacceptabile” sancțiunile SUA împotriva CPI
Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (ONU), Volker Türk, consideră „inacceptabile” sancțiunile anunțate, pe 9 octombrie, de Statele Unite (SUA) împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Între timp, Uniunea Europeană (UE) a anunțat că va ajuta CPI să-și continue activitatea.
La doar câteva ore după ce fosta judecătoare sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, în special pentru munca sa în cadrul CPI, Departamentul de Stat al SUA a anunțat sancțiuni împotriva acestei Curți, declarându-și voința de a apăra suveranitatea SUA și pe cetățenii americani de amenințarea CPI.
„Aceste sancțiuni, cele mai recente dintr-o serie de măsuri de represalii împotriva CPI și a personalului său pentru munca pe care o depun zilnic pentru a face să progreseze obligația de a da socoteală pentru cele mai grave încălcări ale drepturilor omului, sunt inacceptabile”, a declarat Volker Türk.
Înaltul Comisar Türk a cerut comunității internaționale să nu permită ca aceste măsuri să aibă un efect de descurajare a celor care lucrează pentru sau cu Curtea în urmărirea justiției, scrie AFP. De asemenea, el a cerut statelor care nu au aderat încă la CPI să respecte independența și activitatea acesteia.
Anunțul Statelor Unite vine în urma unei serii de sancțiuni deja impuse din februarie 2025 împotriva a jumătate dintre cei 18 judecători ai CPI și a altor oficiali, după ce Curtea de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al SUA.
Türk a cerut ridicarea tuturor sancțiunilor împotriva CPI și a personalului său: „Este amplu demonstrat, în toate conflictele și crizele care afectează lumea noastră, că impunitatea alimentează violența și suferința”, a afirmat el.
„Trebuie să investim mai mult în asigurarea justiției și a obligației de a da socoteală, în loc să-i penalizăm pe cei care documentează, investighează și urmăresc penal încălcările grave”, a îndemnat el.
La rândul său, secretarul general al ONU, António Guterres, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Stéphane Dujarric, a declarat că sancțiunile impuse vineri de guvernul SUA împotriva CPI dau o lovitură serioasă acțiunii noastre colective în sprijinul justiției penale internaționale. Profund alarmat de impactul preconizat al acestor măsuri, secretarul general și-a reiterat sprijinul neabătut față de independența Curții și a personalului acesteia.
UE anunță că va ajuta CPI să-și continue activitatea, după sancțiunile impuse de SUA
Uniunea Europeană a criticat sancțiunile „profund regretabile” impuse de Statele Unite împotriva Curții Penale Internaționale și s-a angajat să ajute instituția să-și continue activitatea.
„Este profund regretabil că Statele Unite și-au anunțat intenția de a impune sancțiuni, iar UE este pregătită să ia toate măsurile necesare pentru a permite Curții să-și continue activitatea”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat.
Ca reacție la aceste sancțiuni, Comisia Europeană s-a angajat să lucreze îndeaproape cu CPI pentru a se asigura că aceasta continuă să funcționeze eficient.
UE nu a menționat dacă intenționează să utilizeze mecanismul său de blocare, conceput pentru a proteja operatorii europeni, atât persoane fizice, cât și companii, de efectele sancțiunilor extrateritoriale impuse de țări terțe.
Mecanismul ar interzice companiilor europene, în special băncilor, să respecte sancțiunile SUA, fie în mod activ, fie prin omisiune deliberată, oferind astfel UE un mijloc de a atenua unele dintre efectele acestora.
„Mecanismul de blocare al UE este considerat opțiunea nucleară”, a subliniat ministrul olandez de Externe, Tom Berendsen, adăugând că Olanda a solicitat totuși Bruxellesului să îl pregătească.
La rândul lor, miniștrii de Externe ai mai multor țări europene, precum și ai Canadei și Japoniei, și-au reafirmat sprijinul neclintit pentru CPI într-o declarație comună vineri, după ce SUA și-au anunțat intenția de a extinde sancțiunile, informează Reuters.
„Dacă vor fi puse în aplicare, aceste sancțiuni vor avea un impact semnificativ asupra activității Curții, a personalului său și a familiilor acestora”, au declarat miniștrii din Canada, Danemarca, Germania, Franța, Italia, Japonia, Olanda și Regatul Unit.
„Ei lucrează în fiecare zi pentru a aduce în fața justiției persoane acuzate de cele mai grave crime internaționale și pentru a sprijini victimele”, au subliniat oficialii.
Sancțiunile SUA împotriva CPI
Statele Unite au anunțat vineri, 9 octombrie, că impun sancțiuni împotriva CPI, la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, în special pentru activitatea sa în cadrul instituției.
Curtea Penală Internațională a reacționat vineri, declarând că sancțiunile constituie un atac la adresa dreptului internațional și a avertizat că istoria va judeca acest moment.
Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că Washingtonul va interzice orice tranzacție cu ceea ce el a numit o „instanță necinstită”, intensificând astfel campania administrației președintelui Donald Trump care vizează desființarea acestei jurisdicții.
„Vor mai multă putere și o vor pe cheltuiala noastră. Atât republicanii, cât și democrații au respins întotdeauna ideea că CPI ar putea urmări penal cetățeni americani, membri ai forțelor noastre armate sau lideri politici americani. Statele Unite nu au aderat niciodată la această Curte, nu avem nevoie de ea și nu o dorim”, a menționat Marco Rubio.
Prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile, aceste sancțiuni interzic toate tranzacțiile financiare cu CPI, pentru „a-i bloca resursele și a-i reduce capacitatea de a opera”, a mai spus șeful diplomației americane.
Perioada ar putea fi ajustată în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi, a adăugat el.
„Speram să-i vedem pe aliații noștri temperând zelul Curții. În caz contrar, SUA vor continua să demonteze CPI, cărămidă cu cărămidă, până când americanii nu vor mai putea fi amenințați”, a declarat Rubio.
Sancțiunile nu se aplică însă serviciilor de mentenanță sau software și accesului la „cloud”, nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte.
CPI a precizat că aceste sancțiuni constituie un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale, care subminează principiul fundamental conform căruia nimeni nu este mai presus de lege.
Curtea a subliniat că aceste măsuri au drept scop intimidarea personalului său și perturbarea activității sale, afirmând că nu se va lăsa descurajată.
„Curtea va continua să își îndeplinească pe deplin mandatul, cu independență și imparțialitate depline, acționând exclusiv pe baza legii și a probelor, în sprijinul nenumăratelor victime ale unor crime grave”, a declarat președinta CPI, Tomoko Akane.
Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa depinde acum și de statele care au creat-o.
„Generațiile viitoare, în special victimele atrocităților în masă, se vor întreba cum am reacționat atunci când o instituție creată pentru a le proteja a fost vizată”, a punctat Tomoko Akane.
CITIȚI ȘI:
