Discrepanțe între școlile din capitală: 40 de elevi într-o clasă și doar 219 într-un gimnaziu
Clase supraaglomerate în unele școli din capitală și săli aproape goale în altele. În timp ce în anumite instituții profesorii lucrează cu 40 sau chiar mai mulți elevi într-o clasă, în altele numărul acestora nu ajunge nici la 20. Discrepanțele sunt determinate de mai mulți factori, iar autoritățile caută soluții pentru a echilibra numărul de elevi și condițiile de studiu în instituțiile de învățământ.
„-Bună ziua, dragii mei! - Bună ziua! - Astăzi la lecția de Educație moral-spirituală vom învăța o temă de introducere”.
Svetlana Duduciuc este învățătoare la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”. În clasa în care predă învață 41 de elevi.
„Am aranjat în așa fel băncile ca să fie accesibil pentru toți copiii, să se vadă de la tablă și la monitor. Clasa s-a împărțit în două părți. Deci partea A a clasei și partea B a clasei. Adică îmi vine foarte ușor a lucra chiar la sarcini de lucru, la discipline”, povestește Svetlana Duduciuc.
În această clasă de a șaptea sunt înscriși 40 de elevi. În ziua în care am filmat, doi dintre copii au lipsit.
„-Vedem că toate băncile sunt ocupate, unde stau ceilalți doi copii? - Mai am o bancă de rezervă, când este nevoie, noi o scoatem și o punem aici în față și copiii când pleacă, noi o punem înapoi, ca să avem spațiu”.
Numărul mare de elevi înseamnă și mai multă muncă pentru profesori.
„Cred că noi, majoritatea profesorilor, avem imunitate de acum, am format-o în timp de decenii, această imunitate la surmenaj. Evaluările, dacă sunt, sunt obligatorii și le verificăm. Acasă, seara, noaptea, până la 1, ne străduim”, spune Liliana, profesoară de istorie.
Potrivit administrației, clasele sunt aglomerate de mai mulți ani, inclusiv datorită profilului artistic al liceului, care atrage numeroși părinți.
„Suntem într-un proiect și anul acesta intenționăm să-l începem cu extinderea spațiului de plasare a elevilor. Astfel să supraetajăm o porțiune a școlii și vom obține nouă săli de studii care va cuprinde capacitatea de 300 și copii. Astfel, clasele vor deveni mai mici ca număr de copii și condițiile vor fi mai benefice”, explică Iurie Donțu, directorul Liceului „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”.
La polul opus este Gimnaziul nr. 49 din sectorul Botanica al capitalei. În instituție învață 219 elevi, în timp ce aceasta are o capacitate de până la 1.200 de copii.
„Numărul mic de copii, adică să spunem așa, în medie, este convenabil și pentru noi, dar și pentru copii. Eu vreau să spun, după rezultatele care le avem. Da, suntem o instituție cu numărul mic de copii, anul acesta nu avem niciun restanțier”, menționează Valentina Macovei, profesoară de istorie.
Directorul intenționează să investească în infrastructura sportivă pentru a crește popularitatea instituției.
„Suntem acum într-un proces de dezvoltare a infrastructurii gimnaziului. Avem semnat un acord de colaborare cu Clubul Sportiv de Fotbal Sporting. Ei se vor ocupa de amenajarea terenului sportiv, sala sportivă, vor mai construi un teren sportiv și credem că prin aceasta vom atrage și copiii în instituție”, afirmă directorul gimnaziului, Adrian Topal.
Șeful Direcției Generale Educație a Primăriei Chișinău, Andrei Pavaloi, spune că sunt necesare investiții în toate școlile din oraș, astfel încât părinții să opteze pentru instituțiile din raza de domiciliu.
„La ziua de astăzi, Primăriei Chișinău investește anume în școlile de periferie ca elevii din acele zone să opteze să rămână în școala de lângă casă și să nu vină spre centrul orașului sau spre anumite zone unde sunt instituții, așa cum spuneți dumneavoastră, aglomerate”, menționează Andrei Pavaloi.
În Chișinău sunt 131 de gimnazii și licee publice în care studiază aproape 100 de mii de elevi. Față de anul de studii precedent, creșterea este de 2.200 de elevi și 34 de clase.
CITIȚI ȘI:
