Corespondență Dan Alexe | Lecția de limbă de la Kiev care poate deschide mai larg ușa Europei și pentru R. Moldova
Un vot privind niște școli ține în loc, deocamdată, negocierile de aderare ale Ucrainei și ale Republicii Moldova. Luni, Rada Supremă de la Kiev se reunește în sesiune extraordinară pentru o lege care, la prima vedere, privește doar câteva sute de școli: proiectul nr. 16119 privind dreptul la educație al minorităților naționale. Miza depășește însă cu mult sălile de clasă din Transcarpatia sau din Bucovina.
De acest vot depinde „super-marțea extinderii”: conferințele interguvernamentale de la Luxemburg, unde UE ar urma să deschidă cu Ucraina și cu Republica Moldova clusterele 2 și 3 ale negocierilor de aderare, adică piața internă și competitivitatea, cele mai voluminoase capitole ale legislației europene.
Disputa își are originea în legea educației din 2017, care a întărit rolul ucrainenei ca limbă de predare, restrângând posibilitățile învățământului în limbile minorităților după ciclul primar. Kievul urmărea consolidarea limbii naționale, într-o țară marcată de dominația istorică a rusei și de agresiunea Moscovei. Măsurile au afectat însă și comunitățile maghiară și română. Comisia de la Veneția a cerut un echilibru mai bun între promovarea ucrainenei și protejarea drepturilor lingvistice.
Situația de astăzi nu mai este identică celei din 2017. Modificările adoptate în decembrie 2023 au restabilit o parte dintre drepturile educaționale ale minorităților. Totuși, legislația continuă să diferențieze între limbile oficiale ale Uniunii Europene, precum maghiara și româna, și celelalte limbi. Prin urmare, protecția acordată românei nu poate fi descrisă ca identică regimului aplicat rusei.
Ucraineana rămâne limba procesului educațional. Pentru minoritățile ale căror limbi sunt oficiale în UE (maghiara, româna, polona, bulgara, slovaca), proiectul garantează însă folosirea limbii materne „alături de” limba de stat, nu doar la ore, ci și în comunicarea cu profesorii. O școală în care peste jumătate dintre elevi învață într-o astfel de limbă primește statut de instituție a minorității naționale. Ministerul Educației estimează că ar fi vizate 149 de școli, adică 1,2% din totalul celor de învățământ general. Directorii școlilor private cu predare într-o limbă a UE sunt scutiți de certificatul de competență în ucraineană, iar părinții pot cere ca diplomele să fie emise și în limba maternă. Comisia de educație a Radei a recomandat pe 6 octombrie adoptarea textului în primă lectură și, direct, în ansamblu.
De unde vine textul: este rezultatul unei înțelegeri între Kiev și Budapesta. Ungaria contestă din 2017 legea educației care a restrâns predarea în limbile minorităților în gimnaziu și liceu și și-a folosit dreptul de veto pentru a frâna drumul european al Ucrainei. Guvernul lui Péter Magyar a salutat proiectul ca pe o garanție pentru cei aproximativ 100.000 de maghiari din Transcarpatia, iar pe 7 octombrie ambasadorii celor 27 au aprobat în unanimitate deschiderea noilor clustere.
Cine nu e mulțumit
Paradoxal, tocmai românii din Ucraina, cea mai numeroasă minoritate a cărei limbă e oficială în UE: peste 400.000 de oameni la ultimul recensământ, dacă îi adunăm pe cei declarați „români” și „moldoveni”. Trei organizații din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa au trimis un memoriu președintelui Nicușor Dan și ministrei interimare de externe Oana Țoiu. Ele spun că formula „alături de limba de stat” lasă neclar câte materii se mai predau în română și că mecanismul prin care două treimi dintre părinți pot cere mai multe ore în ucraineană poate eroda treptat școlile românești. Cer ca româna să rămână principala limbă de predare până la finalul liceului.
Pe fundal planează și reforma rețelei școlare, care intră în vigoare în 2027 și ar putea închide liceele mici din satele bucovinene. Potrivit liderilor comunității, Bucureștiul a cerut deja Kievului, în luna februarie, printr-o notă diplomatică, păstrarea rețelei de școli românești.
România a repetat demersul printr-o solicitare formulată în cadrul consultărilor politice de vineri, 9 octombrie, dintre secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale al Ministerului român de Externe, Ana Tinca, și adjunctul ministrului ucrainean de Externe, Oleksandr Mișcenko.
Cine rămâne exclus: Rusa, pentru că nu e o limbă oficială a UE. Kievul spune deschis că legea nu va readuce rusa în școli. În decembrie 2025, Rada a scos rusa și din lista limbilor protejate prin Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare; odată cu ea a dispărut din listă și „limba moldovenească”.
Moscova a reacționat previzibil: pe 8 octombrie, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a acuzat Kievul că oferă drepturi extinse vorbitorilor de limbi ale UE, iar „pentru ceilalți: umilire, discriminare, segregare”. Nici la Kiev entuziasmul nu e unanim. Istoricul și deputatul Volodîmîr Viatrovîci consideră legea un preț acceptabil pentru Europa, dar spune că „nu aduce niciun folos educației ucrainene”.
Și R. Moldova? Formal, condiția Ungariei privește doar Ucraina. Chișinăul nu are nicio lege de votat și e considerat pregătit tehnic pentru toate clusterele. În practică însă, cele două dosare au mers până acum împreună. Statele membre au refuzat până acum „decuplarea”, iar în iunie liderii au aliniat chiar și formulările din concluziile summitului, ca să nu trateze diferit cele două țări. Dacă Rada votează luni, marți Moldova deschide clusterele 2 și 3 odată cu Ucraina, în timp ce Muntenegru și Albania avansează în paralel.
Dacă votul eșuează sau e amânat, cel mai probabil ar putea aștepta și Chișinăul. Așa încât chestiunea separării celor două candidaturi revine pe masă, cu două zile înainte de summitul de la Bruxelles.
Votul ucrainean de luni poate așadar debloca deschiderea clusterelor 2 și 3 marți, 13 octombrie. Calendarul rămâne condiționat, iar pentru Moldova legătura este politică și procedurală, nu o obligație juridică de a aștepta Ucraina.
